Un nou magistrat judecat la Constanta

Pentru a doua oara in acest an, soarta unui magistrat va fi decisa de judecatorii constanteni.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis stramutarea la Curtea de Apel Constanta a procesului judecatorului Stere Learciu.
La inceputul lunii, fostul prim-procuror din Caras Severin, Vasile Viorel, a fost condamnat la zece luni de inchisoare.

Magistratii constanteni se afla in fata unei noi lovituri de imagine, dupa ce au fost alesi sa judece un alt dosar fierbinte, dupa cel al prim-procurorului de Caras Severin, Vasile Viorel. De data aceasta, este vorba despre un judecator bucurestean, Stere Learciu, care este acuzat de relatii cu fosta securitate. 

Ideea CNSAS-ului

Decizia a fost luata ieri, de ICCJ, dupa ce CNSAS a cerut acest lucru in cazul magistratului care lucreaza la Curtea de Apel Bucuresti, unde se judeca, potrivit legii, dosarul sau.

Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii a cerut, in aprilie, stramutarea dosarului, pentru ca nu considera normal ca Stere Learciu sa fie judecat de catre colegii sai din aceeasi instanta, potrivit reprezentantilor CNSAS. Legislatia privind functionarea CNSAS mentioneaza ca actiunea in constatarea calitatii de lucrator al securitatii sau de colaborator al acesteia se introduce la Curtea de Apel Bucuresti. Conform legii intrata in vigoare in luna noiembrie a anului trecut, „actiunea in constatarea calitatii de lucrator al securitatii sau de colaborator al acesteia se introduce la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, fiind scutita de taxa de timbru. Hotararea Curtii de Apel Bucuresti poate fi atacata cu recurs, in conditiile legii”. 

Potrivit reprezentantilor CNSAS, in procesul prin care s-a cerut stabilirea calitatii de colaborator a lui Learciu a devenit parte si directorul Institutului National al Magistraturii, Constantin Branzan, in urma unei cereri de interventie facuta de acesta, avand in vedere ca apare in notele informative pe care le-ar fi dat Stere Learciu. In ciuda cererii de stramutare a dosarului, cei de la CNSAS au sustinut ca nu exista nici o incertitudine asupra corectitudinii judecatorilor de la Curtea de Apel Bucuresti, dar ca trebuie respectata legea. 

Nume de cod, Aurel?

Magistratul Stere Learciu a fost vicepresedinte al Curtii de Apel Bucuresti, iar membrii CNSAS au concluzionat ca a colaborat cu securitatea. In actiunea introdusa in instanta, CNSAS arata ca in cazul lui Learciu exista rapoarte ale ofiterilor de securitate, din care reiese ca acesta „denunta atitudini sau activitati potrivnice regimului totalitar comunist, determinand, prin atitudinea sa, ingradirea unor drepturi si libertati fundamentale”.  Potrivit CNSAS, Learciu ar fi fost recrutat de securitate pe vremea cand era judecator la Judecatoria Sectorului 2 al Capitalei. El ar fi devenit informator pe 29 mai 1984, data la care a primit si numele de cod „Aurel”.

Membrii CNSAS au ajuns la concluzia ca Learciu ar fi furnizat informatii inclusiv despre faptul ca „in mediul justitiei se comenteaza nefavorabil unele indicatii sau hotarari ale partidului si statului nostru”.  Concluziile CNSAS au venit dupa studierea rapoartelor facute de ofiterii recrutori din acea perioada.  De remarcat ca Stere Learciu a judecat procesul Rodicai Stanoiu, in care aceasta contesta, la sectia civila a Curtii de Apel Bucuresti, decizia de colaborator, data de CNSAS inainte ca legea de functionare a Consiliului sa fie declarata neconstitutionala.

A mai existat un precedent

Magistratii Curtii de Apel Constanta l-au condamnat la zece luni de inchisoare cu executare pe procurorul carasean Vasile Viorel, dosarul fiind, atunci, stramutat – tot printr-o decizie a ICCJ – de la Curtea de Apel Timisoara. Fostul procuror sef al Sectiei de Urmarire Penala din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Caras-Severin a fost trimis in judecata pentru luare de mita in luna decembrie a anului trecut. Conform actului de acuzare intocmit de procurorii DNA, pe 21 noiembrie, procurorul Vasile Viorel a pretins de la un denuntator suma de 1.200 de lei pentru a dispune o solutie favorabila intr-un dosar penal in care denuntatorul era cercetat pentru o infractiune la regimul circulatiei rutiere. 

Trei zile mai tarziu, procurorul, care avea un salariu lunar brut de 7.000 lei, a fost prins in flagrant delict, in biroul sau, in timp ce primea 800 de lei de la denuntator. Procurorii au stabilit si ca, in 13 noiembrie, Viorel Vasile a pretins de la un alt denuntator mai multe produse alimentare, bunuri pe care le-a primit in 24 noiembrie, anterior momentului prinderii in flagrant. In schimbul „atentiilor”, procurorul Vasile ar fi dispus o solutie favorabila intr-un dosar penal in care denuntatorul era cercetat pentru o infractiune la regimul circulatiei rutiere. 

Acuzatul a atacat decizia magistratilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie si a sustinut ca totul a fost o inscenare a DGA pentru a se plati mai multe polite „colegiale”. „In 21 noiembrie am instrumentat un dosar simplu de circulatie. In ultima vreme am avut dispute cu DGA, pentru ca ei nu au furnizat niste informatii de calitate in lupta anticoruptie. Am simtit ca ei vor sa-mi faca flagrantul”, a sustinut procurorul. El nu a uitat sa precizeze ca urma sa-i intocmeasca denuntatorului un dosar pentru dare de mita si ca intalnirea cu acesta nu era decat un test, in sprijinul afirmatiei aducand argumente destul de solide, legate de venituri si de vechimea in functie. 

Instanta suprema a decis, pe 10 februarie, ca dosarul sa fie judecat de Curtea de Apel Constanta, instanta unde procurorul s-a aparat vehement, sustinandu-si nevinovatia. Pe 4 mai, judecatorii constanteni l-au condamnat pe procuror la zece luni de inchisoare cu executare pentru luare de mita. 

George CIRSTEA

Subiecte: cnsas, coruptie, dna, magistrati, procese