Numarul anunturilor de vanzare-cumparare sau de inchiriere in zona peninsulara din Constanta este tot mai scazut
Interesul agentiilor de a incheia tranzactii imobiliare in aceasta parte a orasului este minim
Cei care nu reusesc sa inchirieze sau sa vanda spatiile comerciale le inchid si le lasa in paragina
O zona de vis, o zona istorica, o zona turistica, o zona scumpa, asa se putea descrie, in cateva cuvinte, Peninsula din Constanta, in urma cu cativa ani, inainte ca efectele crizei financiare sa se intrevada si mai puternic in aceasta zona. Daca, in urma cu un an, zona mustea de oferte de inchiriat spatii comerciale si de case de vanzare, la debutul acestui an, anunturile au disparut, iar cei care pun la vanzare cladiri sau inchiriaza spatii pot fi numarati pe degete. Zona peninsulara constanteana a devenit un „paradis” al cladirilor retrocedate, al cladirilor in stare jalnica, al ruinelor, dar si o zona moarta din punct de vedere imobiliar.
A fost odata…
Chiar si inainte de aparitia crizei, zona se confrunta cu problema reabilitarii cladirilor de patrimoniu, a cladirilor vechi care pastrau o mare parte din istoria orasului. Acum, situatia este de-a dreptul ingrijoratoare. Strazile odinioara pline de baruri, fast-food-uri si alte zeci de magazine si firme au devenit istorie. In incercarea de a se salva de la faliment, mai multi afaceristi au postat, primavara trecuta, anunturi imobiliare. Ele sunt insa acum o specie pe cale de disparitie, si nu pentru ca nu s-ar fi gasit societati dornice sa inchirieze spatii comerciale in aceasta zona, in care numeroase amplasamente raman inca neocupate, ci pentru ca mai nimeni nu mai indrazneste sa isi deschida o afacere in zona.
De la o oarecare distanta, anunturile de avertizare de genul „Pericol de prabusire”, „Accesul interzis. Proprietate privata” pot fi confundate cu anunturile imobiliare. Chiar si asa, insa, este imposibil sa nu remarci care dintre acestea sunt mai numeroase.
Ultimii supravietuitori ai crizei financiare sunt patronii cu afacerile deschise la intrarea in zona, pana in Piata Ovidiu: fast-food-uri, restaurante si micile magazine de cartier.
Potrivit unui anunt de vanzare a unei cladiri P+E+M, integrata perfect in peisajul dezolant, proprietarul pune la vanzare terenul, iar din cladire, parterul, adica spatiul comercial, si mansarda, ce gazduieste un apartament cu patru camere, deoarece etajul apartine unui alt proprietar. Dupa cum ne-a informat proprietarul, el doreste sa vanda „totul la pachet”, pentru suma de 220.000 euro, respectiv circa 1.000 euro pe metru patrat. Terenul si cladirea sunt puse la vanzare de la 1 martie. „Cand o sa vina caldura, sigur o sa fie mai multe persoane interesate”, spune, optimist, acesta.
Vise si iar vise…
Trecem de Piata Ovidiu si constatam ca unii au curajul sa si construiasca. Mai corect ar fi sa spunem ca unii proprietari au gasit resursele financiare necesare continuarii lucrarilor incepute cu luni in urma. Si in acest caz, insa, ii putem numara lejer pe degete.
In speranta ca isi va recupera banii investiti in ridicarea unei cladiri cu spatii de birouri, o alta societate a afisat urmatorul anunt: „Vindem, inchiriem etaje cu vedere la mare si la piata Ovidiu”. Incercarea de a afla cam care este tariful pentru un metru patrat in aceasta constructie nu s-a soldat cu vreun rezultat, pentru ca la numeroasele apeluri facute la numarul de telefon mentionat pe afis nu a raspuns nimeni.
Destule spatii comerciale aflate la parterul unor cladiri sunt insa fie inchise, fie inchise si cu ferestrele acoperite, fie inchise si parasite, chiar daca cladirile, aparent, sunt intr-o stare buna, iar, din punct de vedere economic, situate intr-o zona frecventata, anual, de mii de turisti. Deci, sanse de dezvoltare exista.
Zona fara profit
Intrebat in legatura cu evolutia imobiliara din zona peninsulara in 2009, directorul unei agentii din Constanta ne-a lamurit simplu: „Sunt probleme pe piata imobiliara peste tot in oras. In peninsula, piata a stagnat. Este o zona moarta. Cine cumpara si vinde in acea zona?!”… Interesul scazut se justifica prin faptul ca numeroase cladiri se afla in proces de retrocedare, multe constructii sunt neintretinute si prezinta pericol de prabusire. Chiar si la cele care se mai tin pe picioare este nevoie de investitii serioase pentru reconditionare. Mai mult, intre punerea la vanzare, aparitia posibililor viitori proprietari si cumpararea terenurilor/cladirilor intervine o perioada relativ lunga. Iar daca in buricul targului nu se vinde si nu se cumpara nici macar pe jumatate din cat se realiza in 2008, cine mai e interesat sa incheie tranzactii imobiliare in Peninsula?!
Ana-Maria IGNAT