Cristian Telehoi, primarul comunei Cobadin

“Sunt un luptator si, cand plec intr-un proiect, il finalizez”

Cristian Telehoi este unul dintre primarii alesi in anul 2008 cu un procent destul de mare, scor electoral venit din dorinta de schimbare a cetatenilor in ceea ce priveste conducerea administratiei publice locale. In toti cei patru ani de mandat, a dat dovada de profesionalism si priveste spre urmatorii patru cu mare incredere ca proiectele sale – majoritatea devenite obiective de interes local – vor fi dovada ca interesul cetatenilor s-a aflat in topul listei prioritatilor administrative.

Nu ii place sa faca politica si nu se considera un om politic, insa se declara un social-democrat convins si nu ar pune interesul cetatenilor niciodata pe un loc secund. De aici si infrastructura in plina dezvoltare, institutiile de invatamant modernizate si dotate corespunzator, la fel ca si cele din domeniul sanatatii.

Primarul comunei Cobadin recunoaste ca au existat momente cand, alaturi de familie, a spus ca nu ar mai putea continua, insa respectul si promisiunile facute conlocuitorilor sai l-au determinat sa mearga mai departe. De asemenea, incurajarile familiei ca poate fi cel mai bun l-au determinat sa isi doreasca sa continue programul de modernizare al comunei, program inceput inca din anul 2008.

Cat priveste pasiunile si timpul liber, Cristian Telehoi nu ar refuza niciodata o plimbare la munte si nu se poate obisnui cu petrecerile din club, muzica mult prea zgomotoasa nefiindu-i pe plac, desi are o fiica de varsta majoratului. Despre toate acestea, dar si daca merita, inclusiv financiar, tot acest efort, in interviul pe care primarul comunei Cobadin, Cristian Telehoi, l-a acordat cotidianului „Observator de Constanta”.

 Reporter: Sa incepem cu campania 2008. Cum s-a desfasurat si care a fost mesajul pe care l-ati transmis cetatenilor?

Cristian Telehoi: In anul 2008 a fost o campanie, din punctul meu de vedere, scurta si asta pentru ca eu am intrat pe ultima suta de metri in competitia pentru functia de primar. Ideea este ca a trebuit sa ma fac cunoscut, chiar daca la vremea respectiva aveam ceva notorietate, lucrand in Primarie de aproape 19 ani. In schimb, tot ceea ce am reusit sa transmit in campanie a fost ca localitatea avea nevoie de multe investitii, pe toate domeniile, si cand spun asta ma refer la interventii in infrastructura, educatie, sanatate, chiar si la cultura. Campania de atunci s-a axat pe mesajele mele foarte concise catre cetateni, pentru a fi inteles clar de ce vreau sa candidez pentru functia de primar, dar am si considerat ca niciunul dintre contracandidati, din punctul meu de vedere, nu indeplinea conditiile necesare unui viitor primar. Acesta a fost si principalul motiv care m-a determinat sa intru in aceasta competitie.

R.: Cum a fost acea campanie?

C.T.: O campanie foarte urata si asta deoarece ceilalti, care au intrat in competitie, nu au inteles ca poate exista si campanie decenta si au fost tot felul de atacuri, de inventii, care trebuiau puse in carca unuia sau altuia dintre candidati numai de dragul de a-i discredita si pentru a castiga ceva procente in plus. Campania mea s-a bazat pe decenta, pe un mesaj – asa cum am spus – concis, adica o campanie de bun-simt din partea noastra, a celor de la P.S.D.

R.: Cum decurgea activitatea, atunci, in Primarie?

C.T.: Unul din motivele care m-au determinat, alaturi de cel explicat deja, si care face referire la faptul ca ceilalti nu indeplineau conditiile de a fi primar al comunei Cobadin, a fost si faptul ca eu cunosteam tot personalul din Primarie; am spus ca imi cunosc colegii si ma pot baza pe o echipa. Dupa patru ani, pot sa spun ca pe o parte ii cunosteam, dar au existat si colegi care s-au pus in miscare mai greu. Primaria, la acea data, trecea printr-o perioada cand nu s-a pus problema fondurilor, am intampinat dificultati deoarece existau niste datorii neachitate si erau de ordinul miliardelor. Pentru mine a insemnat, nu neaparat, o problema, dar o provocare, sigur, si asta deoarece mai intai a trebuit sa achit acele datorii. Am reusit si pentru ca jumatate din anul 2008, de dupa alegerile locale, dar si anul 2009 au fost ani buni, in care am avut venituri la bugetul local, am avut si sprijinul Consiliului Judetean si am reusit sa achitam atat datoriile, cat si sa finalizam unele investitii prioritare pentru comuna Cobadin.

R.: Ce trebuia facut urgent la momentul cand ati preluat sefia administratiei locale Cobadin?

C.T.: Nu puteam sa fac o prioritizare: era foarte mult de lucru in infrastructura, de la extinderea retelelor de alimentare cu apa, era mult de lucru in invatamant, in sanatate, scoli, gradinite, incintele institutiilor de invatamant trebuiau reabilitate si modernizate, nu aveam terenuri de sport. Pe partea de sanatate, dispensarul se afla intr-o stare improprie pentru desfasurarea actului medical. Astfel incat, ca si prioritate, dupa discutia cu Consiliul Local, am decis sa investim prima data in infrastructura din invatamant si asta pentru ca noi am considerat ca primii care trebuie sa beneficieze de conditii foarte bune sa fie copiii. Am modernizat toate scolile si gradinitele din comuna, acum doar scoala din Viisoara necesita lucrari de reabilitare, dar si aici avem solutii. S-au reabilitat atat Liceul din Cobadin, Scoala Romana din Cobadin, am construit scoala si gradinita in satul Conacu.

R.: Stiu ca aveti in derulare reabilitarea drumurilor. Oferiti-ne mai multe informatii despre acest proiect, inclusiv care sunt costurile pe care le presupune initiativa dumneavoastra.

C.T.: Este vorba de cel mai amplu proiect pe care l-a avut comuna Cobadin, exceptand reabilitarea strazilor prin Programul SAPARD, care a avut loc in anul 2004; este vorba de un proiect de reabilitare si, cand spun asta, ma refer la reabilitarea a zece kilometri de strazi, dar si la asfaltarea a sapte kilometri de strazi si, cand spun comuna, ma refer la Cobadin si la satul Viisoara. Este o investitie de aproximativ 128 de miliarde ROL. Am reusit in anul 2011 sa reabilitam cam 30% din total, costurile pentru anul trecut au fost undeva la 36 de miliarde ROL si in zilele urmatoare reluam lucrarile, deoarece conditiile meteo ne permit acest lucru. Am luat, deja, legatura cu directorul Regiei Judetene de Drumuri si, in cel mai scurt timp, vor veni utilajele catre Cobadin. Pana la inceputul anului 2013 trebuie sa finalizam acest proiect, asa cum este prevazut in contract.

R.: Ce ar mai fi de facut?

C.T.: Mai avem foarte mult de lucru. In comuna Cobadin, spre exemplu, nu avem decat un tronson de 5 kilometri de canalizare. Suntem intr-un proiect pe POS Mediu, cu operatorul S.C. RAJA S.A., un proiect de 3,7 milioane de euro, care presupune constructia unei statii de epurare, realizarea unui tronson de canalizare si extinderea unor retele de apa pe cateva din strazile din Cobadin. Speram ca, prin derularea acestui proiect in Cobadin, sa beneficieze si locuitorii, in sensul ca ne intereseaza sa se creeze locuri de munca pentru ei.

R.: Cum este bugetul? Cum se obtine finantarea?

C.T.: Daca vorbim de finantare, atunci trebuie sa impartim acest capitol in doua mari categorii. Sumele care ar putea sa vina in comuna Cobadin – fondurile europene – unde, din pacate, desi am depus nenumarate proiecte, acestea nu au fost aprobate pentru finantare. Este vorba de un proiect pe Masura 322: asfaltare strazi, construirea unui centru de zi pentru copii si reabilitarea unui camin cultural. Proiectul a fost declarat ca neeligibil pe motiv ca localitatea a mai avut asfaltare pe SAPARD, ceea ce este o mare greseala, noi nu am avut asfaltare pe acest program. Programul la care facem referire a fost de pietruire de strazi. Este adevarat ca s-a aplicat un tratament dublu bituminos, dar asta nu inseamna asfaltare. Am contestat decizia, dar ne-a fost respinsa si aceasta.

De asemenea, am mai depus la Bucuresti un proiect pentru construirea unei sali de sport. In comuna Cobadin avem aproximativ 2.000 de copii, dar si acest proiect sta blocat la Bucuresti. N-am inteles niciodata de ce se construiesc sali de sport in localitati unde sunt 30 de copii si unde sunt 2.000 se impiedica astfel de constructii. Probabil, cei care au guvernat tara in ultimii ani, au si explicatii pentru asta, dar explicatia lor nu a ajuns pana in comuna Cobadin, sa aflam si noi ce se intampla.

De asemenea, mai avem depus un proiect pentru construirea a doua blocuri A.N.L. La fel, acest proiect este depus la Bucuresti si vreau sa va spun ca toate aceste proiecte la care am facut referire sunt proiecte la care am muncit si pentru care avem toata documentatia pregatita. Nu am depus un studiu de fezabilitate si spunem ca avem proiect! Aceste studii sunt insotite de proiectele tehnice, toate avizele necesare, cadastru, intabulari, hotarari de Consiliu si multe alte documente solicitate.

R.: Si, atunci, care este explicatia?

C.T.: Nu stiu! Din punctul meu de vedere, o singura explicatie imi ofer mie: probabil, ca in multe alte cazuri, sumele se acorda pe culoare politica. Alta explicatie nu am primit de nicaieri! Nimeni nu a spus ca nu sunt bani, de exemplu, pentru un proiect sau altul…

R.: Considerati ca a fost un dezavantaj sa nu fiti primar al Puterii?

C.T.: Daca vorbim din punctul de vedere al alocarii fondurilor guvernamentale, da. Daca vorbim de alte fonduri, nu!

R.: Ce puteti face cu banii pe care ii aveti in bugetul local?

C.T.: Este vorba de banii pe care ii avem din taxe si impozite locale. Din estimarile pe care le aveam si din incasarile de pana acum, si comparat cu 2008, cand am preluat mandatul, pot sa va spun ca suntem cu bugetul aproape la jumatate. An de an, din sumele defalcate din T.V.A. si din impozitul pe venit, sumele care vin de la bugetul de stat au fost diminuate, astfel incat am ajuns ca anul acesta sa avem un buget sub 100 de miliarde ROL, iar in 2008 aveam buget de 180 de miliarde. Practic, banii ajung numai pentru cheltuielile de functionare. Dupa cum stiti, din anul 2011, bugetele locale se impart in doua mari categorii: buget pentru cheltuielile de functionare si buget pentru dezvoltare. Legea bugetului de stat ne impune sa asiguram mai intai cheltuielile de functionare, asta insemnand scoli, gradinite, administratie, domeniu public si privat si, daca mai raman bani, sa putem sa-i prevedem in cheltuielile de dezvoltare.

R.: Care este relatia primarului cu Consiliul Local?

C.T.: Aici este un lucru foarte bun care s-a intamplat in ultimii patru ani: probabil, in istoria post-decembrista, este singura perioada cand Consiliul Local a lucrat cu primarul. In cei patru ani de mandat, am colaborat cu C.L. astfel incat toate proiectele de hotarare pe care eu, ca primar, le-am initiat, au fost aprobate cu unanimitate de voturi. Am avut o intelegere cu C.L. care presupunea ca eu am promis ca dau dovada de transparenta in tot ceea ce imi propun sa realizez in comuna Cobadin si consilierii au promis ca vor sprijini toate proiectele atat timp cat vor vedea ca exista deschidere totala din partea Primariei.

R.: Sunteti om politic?

C.T.: Nu! Sunt membrul unui partid politic, dar am spus un nu categoric, deoarece simt eu ca nu pot sa fiu un om politic. Sunt altfel construit, am niste principii dupa care ma conduc si, dupa cum bine stim cu totii, daca in politica oamenii se conduc dupa principiul „niciodata sa nu spui niciodata”, nu pot sa fiu asa! Niciodata nu am putut sa-mi incalc cuvantul pe care mi l-am dat, niciodata nu am putut sa ma intorc intr-o directie, alta decat cea pe care mi-am propus sa merg. Consider ca a fi om politic implica sa faci si compromisuri de acest fel, iar eu nu sunt dispus sa le fac.

R.: Cum ati descrie munca din administratie?

C.T.: Din interior as putea avea doua puncte de vedere diferite: cine lucreaza in administratie vede lucrurile intr-un fel, iar cei care vin dintr-un alt sistem, percep aceasta munca diferit. Munca in administratie, cu toate ca exista oameni care considera ca este usoara, este o munca foarte dificila, care presupune sa ai cunostinte in toate domeniile si, in momentul in care ajungi primar, trebuie sa cunosti si legislatie, sa fii un pic jurist, contabil, sa cunosti taxe si impozite, stare civila, asistenta sociala… tot ce se intampla intr-o comunitate.

R.: Merita? Care sunt satisfactiile?

C.T.: Financiar, nu merita. In schimb, pe plan profesional, da! Atunci cand ai realizat ceva si in urma ta lasi un obiectiv de care comunitatea avea mare nevoie, inseamna ca ai construit ceva. Daca cetatenii sunt multumiti ca beneficiaza de servicii de calitate, inseamna mult pentru mine, ca om. In rest, este dificil sa faci in asa fel ca o administratie sa ajunga la niste standarde, oamenii sa fie multumiti, dar tu sa nu ai resursele financiare necesare, dar si personalul de care ai nevoie.

R.: Este ceea ce v-ati dorit?

C.T.: In mare parte, da!

R.: Daca nu ati fi fost primar, ce altceva v-ar fi placut sa faceti?

C.T.: Probabil mi-ar fi placut sa fiu un privat. Nu pot sa va spun in ce domeniu dar, cu siguranta, acolo unde as fi lucrat, m-as fi implicat trup si suflet sa am satisfactia muncii mele si a unui trai decent. Sunt tipul de om care apreciaza initiativa privata si intotdeauna i-am apreciat pe oamenii care au stiut sa marseze pe acest domeniu.

R.: Unde va vedeti peste zece ani?

C.T.: Nu stiu ce va fi atunci! Stim cu totii ca societatea romaneasca este in continua schimbare si chiar nu pot sa vad peste o perioada asa lunga. In schimb, va pot spune ce voi face in urmatorii patru ani: voi continua proiectele pe care le-am initiat, le vom finaliza si, in urma finalizarii lor, locuitorii comunei Cobadin sa beneficieze de conditii mai bune de trai.

R.: Pentru ce va mai ramane timp?

C.T.: Timpul ramas este foarte putin si vreau sa-l petrec cu familia. Imi place sa cred ca familia este multumita de acel timp care imi ramane si pe care il petrec alaturi de ei.

R.: Ce spune familia dumneavoastra despre activitatea pe care o desfasurati, despre cariera pe care v-ati ales-o?

C.T.: Intotdeauna am avut familia alaturi si sunt convins ca nu am reusit sa fiu alaturi de ei pe cat de mult si-au dorit. Important este ca, de fiecare data, am gasit calea de mijloc, cea care mi-a dat putere si am simtit ca, alaturi de ei, pot trece peste orice obstacol. Intotdeauna imi gasesc linistea in sanul familiei.

R.: Au fost momente cand v-au spus sa renuntati si sa alegeti o alta cale?

C.T.: Da! Recunosc ca mi-au spus si asta. In momentul in care te implici in proiecte, te zbati zi de zi pentru a aduce finantari, sunt si tot felul de comentarii, care ajung si la urechile celor din familie. S-a pus problema daca merita sa-ti dedici mare parte din timp unei astfel de activitati si sa auzi tot felul de oameni rau intentionati. Atunci, am discutat cu sotia daca merita sa merg mai departe, sa candidez pentru un al doilea mandat. Nu s-a pus vreodata problema sa renunt la acest mandat, sunt un luptator si, cand plec intr-un proiect, atunci il finalizez.

R.: Ce pasiuni aveti?

C.T.: Ca orice om normal, am pasiuni. Imi plac foarte mult drumetiile, imi place sportul, imi place sa ascult muzica – orice muzica, cea veche, dar si cea a anului 2012.

R.: Mergeti in cluburi?

C.T.: Nu am o astfel de pasiune. Nu imi plac cluburile, sunt foarte zgomotoase, iar eu sunt un tip destul de linistit.

R.: Intre mare si munte ce ati alege?

C.T.: Intotdeauna muntele.

R.: Un msaj pentru locuitori?

C.T.: Sa nu isi piarda speranta ca, din punctul meu de vedere, exista posibilitatea ca toti oamenii care locuiesc aici, pot sa traiasca decent. Sa ne implicam cu totii in proiectele pentru comunitate, pentru ca doar asa vom putea ajunge la standardele pe care ni le dorim.

R.: Si pentru contracandidati?

C.T.: Nu pot sa le urez succes, pentru ca asta ar insemna sa nu-mi urez mie… In schimb, le doresc sa le dea Dumnezeu minte si sa-si faca o campanie decenta!

Mihaela TIRPAN

One Comment

  1. Vezi mai bine de drumul Constanta pana in satele de langa Cobadin , ca ne rupem masinile !!!! Tu cu ce circuli , primare ????????????????????????

Comenteaza acest articol

css.php