Cum a fost mazilit Mircea Paraschiv?

Antrenorul de la R.C.J. Farul Constanţa şi-a dat demisia după o şedinţă care a durat opt ore

Locul său a fost luat de Virgil Năstase, avertizat de către fostul tehnician încă din prima zi: „Ai grijă cu namibienii!“

Al doilea descălecat al lui Mircea Paraschiv la Constanţa a fost unul cu ghinion. După doar câteva luni de mariaj, tehnicianul şi-a făcut bagajele în urma unor rezultate proaste, condimentate cu evoluţii penibile şi cu o mini-catastrofă în faţa super-trupei din Timişoara. Meciul de sâmbătă, cedat cu un categoric 10-63, a pus capac, luni conducerea administrativă şi cea tehnică petrecând toată ziua în birouri, cu deznodământul anunţat deja.

„Antrenorul plăteşte“

Ieri, după ce spiritele s-au mai calmat, vicepreşedintele Florian Constantin, Marius Puşaş, demişii Paraschiv şi Daniel Badea, plus noul antrenor, Virgil Năstase, au încercat să explice cauzele care au dus la declinul formaţiei constănţene, din nou la ani lumină distanţă de cele trei contracandidate devenite tradiţionale în ultimii ani: Timişoara, Baia Mare şi Steaua.

Puşcaş a fost cel mai tranşant, amintind jurnaliştilor că, în orice sport de echipă, e mai uşor să tai capul antrenorului decât să schimbi echipa şi că acceptarea demisiei (varianta oficială a despărţirii) a fost una „normală“, pentru că „echipa avea nevoie de un şoc“.

„A fost o şedinţă lungă în care am discutat tot ce era de discutat şi pe parcursul căreia cei doi tehnicieni şi-au înaintat demisia. Vina este împărţită între conducerea tehnică, cea administrativă şi jucători, dar numai antrenorii plătesc în asemenea situaţii. (…) La Timişoara a fost o evoluţie sub orice aşteptări, o lipsă de implicare crasă şi am dat dovadă de neprofesionalism total, iar eu unul nu exclud nicio variantă. Jucătorii noştri au ieşit de pe teren fără nicio zgârietură, ceea ce nu se poate într-un sport ca rugbiul, iar atitudinea lor nu este compatibilă cu acest joc nobil. Repet, momentan au plătit doar antrenorii, dar nu excludem ca să existe şi plecări de jucători, însă abia la final de campionat“, a spus Puşcaş.

Lucrătura namibiană?

Mircea Paraschiv a venit senin în faţa presei, dar firea vulcanică l-a trădat imediat cum şi-a început discursul. Tehnicianul a pus pe masă toate problemele, de la o trădare a grupului de jucători namibieni, la lipsa de respect şi ambiţie a restului lotului, până la erori administrative. N-a uitat, însă, să mulţumească celor de la Farul pentru şansa oferită de a antrena, din nou, pe litoral sau să amintească de îndeplinirea obiectivului trasat la venirea la Constanţa: „calificare în play-off deşi aveam doar nouă jucători în lot“.

„Aici avem parte de altceva. Eu am atras atenţia că există un grup de o anumită etnie care strică atmosfera, care nu vrea să muncească şi care conduce vestiarul. Am introdus un sistem profesionist de antrenament care a deranjat şi s-a ajuns aici. La Timişoara a fost non-combat şi îmi asum aceste afirmaţii. Sâmbătă o să vedeţi o altă faţă a echipei şi o să înţelegeţi ce spun. Atenţie mare la namibieni! Aceşti jucători vor strica mereu echipa şi vor controla ce se întâmplă pe teren“, a spus Paraschiv.

Condiţii pentru… contraperformanţă

Înfrângerea de sâmbătă este cea mai drastică din ultimii ani şi vine într-un moment extrem de prost pentru R.C.J. Farul. Autorităţile au finalizat baza din strada Primăverii, cea mai modernă din ţară, şi conducerea s-a zbătut mult să îndeplinească toate doleanţele jucătorilor, în perioada de tranziţie către un 15 competitiv format numai din români. Din păcate, întâlnirea de ieri a confirmat, încă o dată, ce se auzea „pe surse“: Paraschiv nu mai era susţinut de conducere şi pierduse de sub control echipa, după cantonamentul „dureros“ de la Piatra Arsă, iar divorţul era iminent. Nici Constantin, nici Puşcaş nu s-au sfiit să-l critice dur şi pe antrenor, nu doar pentru „lipsa de reacţie la indisciplină“, ci şi pentru „ pregătirea fizică excesivă care a dus la stoarcerea de puteri a jucătorilor“. S-a argumentat cu căderile din partea a doua a celor patru meciuri din acest sezon, doar că această meteahnă este una veche la R.C.J., paradoxal, de când echipa are parte de prezenţa namibienilor acuzaţi acum de Paraschiv.

Apoi, o altă dovadă a rupturii este şi faptul că atitudinea jucătorilor în înfrângerea de la Timişoara a fost înfierată iniţial, pentru ca apoi (după plecarea din sală a lui Paraschiv) discursul oficialilor şi al noului antrenor să o ia pe o altă pantă, cea a „valorii deosebite a adversarilor“ şi a „incapacităţii financiare a clubului nostru de a aduce jucători de valoarea timişorenilor“…

Adevărul este, bineînţeles, undeva la mijloc, doar că nu mai există îndoieli legate de condiţiile pe care le au jucătorii, atât financiare, cât şi de pregătire, iar atitudinea acestora, voită dau nu, nu ar trebui tolerată de conducere. Paraschiv anunţase, deja, că va da afară peste zece jucători care „consumă aiurea banii clubului“, fără însă a da şi nume, şi la doar câteva zile după declaraţie, s-a trezit singur în faţa tăvălugului timişorean şi, apoi, a furiei conducerii administrative. Într-o ţară normală, la meciul cu Steaua, jucătorii ar fi între ciocan şi nicovală. Dacă îi bat pe militari sunt acuzaţi că au trântit meciul cu Timişoara, iar dacă pierd, nu au valoare şi, în ambele situaţii, ar trebui să-şi caute de lucru în intersezon…

20% din salariu este amenda pe care o vor primi jucătorii constănţeni dacă nu bat Steaua.

George CÎRSTEA

Comenteaza acest articol

css.php