Cum îţi alegi facultatea?

Cum îţi alegi facultatea?

Chiar dacă absolvenţii clasei a 12-a au trecut cu brio de examenul de bacalaureat sau nu, toţi trebuie să-şi pregătească atent o strategie pentru viitorul apropiat şi cel îndepărtat, deoarece adolescenţa se apropie de final, iar viaţa de adult, presărată cu multe responsabilităţi, se apropie cu paşi repezi.

Cei care nu au luat Bacalaureatul au de ales între a se pregăti mai bine şi a mai încerca înca o dată sau să înceapă deja cariera, iar elevii care au trecut de „examenul maturităţii“ au de luat o decizie foarte importantă, de care depinde o mare parte din viaţa lor profesională: cum să-şi aleagă specializarea la facultate, astfel încât aceasta să îi reprezinte cel mai bine dorinţele şi aptitudinile? Răspunsul la aceasta întrebare esenţială pentru viaţa unui viitor student o dă psihologul Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

În opinia specialistului, tânărul este suficient de matur încât să conştientizeze ce îşi doreşte, ce îi place şi cariera care i se potriveşte cel mai bine. „Dacă părinţii impun copiilor o facultate, iar acesta nu se regăseşte în acel domeniu, riscă să înceapă acea facultate, s-o abandoneze pe parcurs, s-o termine, dar să nu profeseze sau, în cea mai nefericită situaţie, să lucreze în acel domeniu, dar să trăiască eşec după eşec. Regăsim aici mulţi licenţiaţi de facultăţi care nu lucrează sau nu evoluează în acel domeniu. Pentru a cunoaşte succesul în carieră, este corect să lăsăm copilul să urmeze calea unde poate fi creativ, unde învaţă şi lucrează cu plăcere ca şi cum s-ar odihni. Veţi fi uimiţi de rezultate“, declară psihologul Maria Verdi.

Locul de muncă al părintelui, evitat

În acelaşi timp, specialistul consideră că visele unui tânăr în ceea ce priveşte specializarea la facultate sau, mai departe, cariera, apar de mici, iar un copil îşi construieşte, în tot acest timp, un întreg sistem de valori care îl îndreaptă către o specializare sau alta.

„Admirăm pe cineva bun într-un domeniu, ne dorim să fim ca el. Fiecare copil are un personaj preferat, un model în viaţă. Unele modele sunt preluate din relaţia parentală, alte modele de la personaje ce şi-au pus amprenta în viaţa copilului. Aşa se structurează scenariul personal de viaţă. Personajele preferate din primii ani de viaţă devin modelele noastre de mai târziu. Nu întâmplător, copii urmează cariera unui părinte sau a unei persoane influente. În alte situaţii, când copilul nu a perceput siguranţă, iubire în relaţia parentală, nu doreşte să continue pe aceeaşi cale. Când copilul şi-a aşteptat părintele acasă, iar el stătea multe ore la job, în mintea lui, locul de muncă al părintelui devine concurentul lui. Va evita acea meserie“, afirmă Verdi.

Nepromovarea Bacului, o dramă absolută

De regulă, orice eşec din viaţa unui adolescent e ridicat de acesta la nivel de dramă absolută, cu atât mai mult dacă acel eşec are legătură cu examenul de Bacalaureat sau admiterea la facultate. „Încrederea în sine dispare, nu este o situaţie fericită. Dincolo de această realitate, ştim că pe moment nu putem face nimic. Urmează o perioadă în care elevul are nevoie să se regăsească pe sine. Are nevoie de suport emoţional, are nevoie de încredere, de ascultare. Un elev bun va ajunge cu siguranţă la locul potrivit. Dacă nu a fost acum, va fi sigur data viitoare. Alături de cei dragi, familie, prieteni, îşi va regăsi echilibrul“, consideră psihologul Maria Verdi.

Totodată, specialistul afirmă că, de cele mai multe ori, un elev foarte bun, nu a picat examenul pentru ca are un IQ mic, ci pentru că din punct de vedere emoţional nu a reuşit să gestioneze acel moment. Ca o posibilă soluţie de găsire a echilibrului şi câştigare a încrederii în sine, psihologul îi sfătuieşte pe tinerii care nu au reuşit să treacă de „examenul maturităţii“, să participe la grupuri de dezvoltare personală şi terapie individuală.

Totodată, pentru următorul an de examinare, ne sfătuieşte psihologul, elevul urmează să-şi stabilească o strategie de învăţare şi control emoţional, un program bine structurat, astfel încât BAC-ul să se încheie cu succes.

Părintele trebuie să ofere sprijin

În tot acest proces de recâştigare a încrederii în sine, părintele joacă un rol foarte important, crede psihologul. Ei trebuie să-i ofere tot sprijinul pentru a trece peste această etapă nefastă, nu trebuie să-l certe, nu trebuie să-i reproşeze, ci trebuie să-l responsabilizeze.

„Indiferent de situaţie, cu examenul de Bac luat sau picat, copilul este tot un copil pentru părinte. Are nevoie încă de suţinere, de înţelegere, de acceptare, de relaxare, de refacere. Rolul părintelui este de a fi prezent în viaţa lui, nu pentru a-l controla. Cu cât suntem mai detaşaţi, mai obiectivi, copilul învaţă mai repede din greşeli. Dacă privim în istorie, multe genii au greşit nenumărat înaintea marii realizări. Dacă tânărul are nevoie de experienţe, viaţa i le va oferi. În spatele unui eşec, poate fi o mare bogăţie, încă nedescoperită. Bacul este primul examen, urmează multe altele. Este un început, nu un sfârşit“, conchide psihologul Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

Comenteaza acest articol

css.php