Desi a anuntat ca se retrage din competitie, Remus Cernea contesta respingerea candidaturii sale la prezidentiale

Desi a anuntat ca se retrage din competitie, Remus Cernea contesta respingerea candidaturii sale la prezidentiale

Desi a anuntat ca renunta la candidatura, ba chiar nu va mai candida vreodata pentru o functie publica in Romania, pana nu se va schimba legislatia, deputatul Remus Cernea a contestat, la Curtea Constitutionala decizia BEC de a-i respinde candidatura la Prezidentiale. Astazi, Curtea va judeca solicitarea sa. In acest sens, Cernea a remis un comunicat de presa al carui text il redam integral:

“Astăzi (vineri, 26 septembrie), la ora 16.00, se va judeca la Curtea Constituțională contestația pe care am formulat-o împotriva Deciziei Biroului Electoral Central de a-mi respinge candidatura la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie 2014.
Scopul meu este să arăt deficiențele grave și prevederile extrem de restrictive din legile electorale în vederea schimbării acestora.

Cele aproape 8 milioane de semnături depuse de către toți candidații la alegerile prezidențiale din acest an sunt, în majoritatea, lor probabil false întrucât nu există nici un mecanism real de verificare a acestora iar efortul partidelor și independenților de a le colecta nu a fost unul vizibil.

Corturile amplasate în București nu au atras aproape deloc doritori să semneze, după cum am și demonstrat aici:
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/de-ce-mi-am-depus-candidatura-la-alegerile-prezidentiale-din-2014-108400.html
Așadar, întregul proces electoral este unul profund viciat. Or, în astfel de condiții este exclus să avem politicieni corecți și responsabili iar viitorul acestei țări este pecetluit.

Mai jos este contestația depusă la Curtea Constituțională:
Către

Curtea Constituțională a României

Contestație la Decizia nr. 98/C/BEC/P/2014

a Biroului Electoral Central

de respingere a candidaturii mele

la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie 2014

 

Onorată Curte,

Prin prezenta formulez o contestație la Decizia BEC de respingere a candidaturii mele la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie 2014, din următoarele considerente:

1. Cerința prevăzută de Art. 27 alin (1) – (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare,  de a prezenta un număr de minim 200.000 de semnături încalcă prevederile “Codului bunelor practici electorale” elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneția, de la Art. 1 pct. 1.3.:

“1.3. Prezentarea candidaturilor

i. Prezentarea candidaţilor individuali sau a listelor de candidaţi pot fi condiţionate de obţinerea unui anumit număr de semnături;

ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripţiei respective;

iii. Procedura de verificare a semnăturilor trebuie să fie supusă unor reguli clare, în special în ceea ce priveşte datele limită;

iv. Verificarea trebuie, în principiu, să se facă pentru toate semnăturile. Cu toate acestea, în cazul în care este sigur că un număr suficient de semnături a fost atins, se poate renunţa la verificarea restului acestora;

(…)”

Așadar, legea nr. 370/2004 depășește această limită maximă de 1% prevăzută în documentul citat mai sus elaborat de Comisia de la Veneția și asumat de către Consiliul Europei, prin Rezoluţia 1320 din 2003.

Conform Ministerului Afacerilor Interne, numărul alegătorilor din România este de 18.308.612. În raport cu acest număr, cerința pentru candidații la alegerile prezidențiale de a colecta 200.000 de semnături este una excesivă, depășind limita maximă de 1% prevăzută de “Codul bunelor practici electorale”.

În consecință, sunt încălcate drepturilor omului, în general, şi dreptului de a fi ales şi de a alege, în special, adică Art. 36 șI 37 din Constituție. Nu în ultimul rând, este încălcat și Art. 2 din Constituție care prevede că “Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.”

Condițiile de înregistrare a candidaturilor fiind restrictive, este împiedicată o competiție liberă și democratică.

 

2. De asemenea, Legea nr. 370/2004 prevede la Art. 29 alin. (1) că

“Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale.”

Însă legea nr. 370/2004 nu precizează procedurile de verificare a condițiilor de fond și de formă, ceea ce deschide calea unor fraude, în absența unui mecanism precis de verificare a autenticității semnăturilor. Astfel, autenticitatea semnăturilor depuse de către mine și de către ceilalți candidați nu a fost verificată și nu avea cum să fie verificată în absența unor prevederi clare de verificare.

Politicienii care vor să candideze în mod fraudulos pot astfel cu ușurință depune semnături false prin care înșeală Biroul Electoral Central și publicul. Milioanele de semnături depuse sunt imposibil de verificat. În același timp, posibile oferte electorale venite din partea unor oameni cinstiți nu vor putea fi înregistrate întrucât acei oameni nu au avut resursele financiare uriașe pe care le presupune colectarea în mod corect a unui număr atât de mare de semnături (un efort echivalabil probabil cu o sumă de aproximativ 50-60.000 de Euro pentru 200.000 de semnături strânse în mod corect; pentru 2.000.000 de semnături costurile cresc proporțional). Este nedrept ca un candidat care depune sute de mii sau milioane de semnături făcute prin utilizarea unor baze de date să ajungă să candideze, iar un politician corect, dar care nu a dispus de resursele financiare necesare pentru a constitui echipe numeroase de persoane care să strângă în mod real semnăturile, în cele din urmă să nu poată participa la alegeri.

Mai mult, chiar dacă ești un candidat de bună credință, nu ai cum să fi sigur că semnăturile aduse de către partidul tău ori de către voluntari sunt toate colectate în mod corect.

O soluție a acestei probleme ar fi ca numărul de semnături cerut să fie unul mult mai mic (eu am propus, spre exemplu, printr-un proiect de lege, un număr rezonabil de 40.000), iar colectarea acestora să poată fi realizată și online pe un site administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă. Semnăturile colectate online chiar pot fi verificate în privința autenticității lor, riscul de fraudă fiind minim în cazul acestora.

Faptul că partidele mari au depus peste 2.000.000 de semnături reprezintă o fraudă evidentă. Este limpede că a fost o întrecere între principalii competitori pentru a folosi propagandistic ideea că ar exista vreun entuziasm în rândul cetățenilor de a semna pentru ei. În realitate acest entuziasm nu există, fiind vorba probabil de câteva zeci de persoane care au fost plătite să falsifice semnăturile din bazele de date de care partidele dispun…

Ca un indiciu suplimentar cu privire la acțiunea de falsificare a partidelor, am realizat o serie de fotografii ca probe care atestă că la corturile amplasate în centrul Bucureștiului nu a existat nici un fel de afluență a publicului care să vină semneze pentru candidați. Rar a trecut câte un cetățean să semneze. Corturile candidaților nu au atras așadar semnatari, ci indiferență sau chiar ironii scrise și desenate pe ele…

În absența unor prevederi ale legii care să permită înscrierea unor candidaturi cu un număr rezonabil, nu excesiv, de semnături, și fără a exista proceduri clare și eficiente de verificare a semnăturilor, procesul electoral este profund viciat iar mulți dintre competitori profită, în mod ilicit, de neajunsurile legislației.

 

3. Biroul Electoral Central a adoptat Decizia nr. 2 D/09.09.2014 prin care, la Art 2 alin (2) și (3) și la Anexa care însoțește decizia, adaugă cerințe suplimentare la legea organică a alegerilor prezidențiale, astfel încât candidații trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a îndeplini condiții în plus față de cele prevăzute de legea nr. 370/2004. Candidaților li se cere să își numeroteze listele de semnături și să depună un opis cu această numărătoare. Acest lucru nu numai că este inutil, dar reprezintă și un efort în plus echivalabil cu o condiție suplimentară de înregistrare a candidaturilor față de cele prevăzute de legea electorală.

Așadar, consider că această cerință suplimentară este, la rândul ei, neconstituțională, încălcând atât Art. 36 cât și Art. 73 alin (3) cu privire la modul în care sunt adoptate legile organice.

 

Din toate cele de mai sus consider că prevederile Art. 27 alin (1) și (2) coroborat cu Art. 29 și cu Decizia nr. 2D/09.09.2014 în baza cărora mi-a fost respinsă candidatura, sunt neconstituționale și vă solicit constatarea acestei stări de fapt.

 

Remus Cernea”

Comenteaza acest articol

css.php