Dulce si placut este algocalminul patriei

Cel mai recent banc de actualitate zice ca de acum incolo, legea permite pensionarilor sa traverseze pe culoarea rosie. Daca aceasta lege va fi de succes, ea va deveni obligatorie.

Tot asa, in realitatea apropiata, preturile galopante ale medicamentelor, vor indemna comerciantii de chimicale sa scada la nivel accesibil diversele substante cu potential de ucidere voluntara. Daca tigarile-s prea scumpe, pentru realizarea unui cancer, pielea de gaina este prohibitiva pentru un colesterol fatal, electrocutarea voluntara poate sa esueze ca nu ti-ai platit factura, furadanul nu prea mai este de gasit din cauza desei utilizari, cam ce-ti mai ramane de facut intr-o tara ce, cu siguranta are nevoie de cati mai multi morti? Tot sistemul sanitar iti va sarii in ajutor: ieftinirea! Fringhia si sapunul sunt inestetice, plonjatul de la etaj poate sa esueze, saritul in fata masinii nu este sigur, iar pentru inecatul la Marea Neagra s-a facut cam frig. In loc sa mori decent te poti alege cu o raceala sau chiar o pneumonie sanatoasa. Deci, tot farmacistul te poate ajuta. Cu un produs la mare voga pe vremuri, capsula ce nu lipsea nici unui spion din cartile politiste, filme sau viata- cianura. Pana la urma, nici nu poate fi prea scumpa, este usor de folosit, are eficienta de suta la suta, si-n afara de gustul usor amarui de migdale poate fi usor ingerata, fara sa ti se faca – Doamne fereste! – greata. Si astfel tot bocul cel mic, basescul cel mare, parlamentul cel vesel va fi multumit, ca: pensionarii au crapat, studentii au amutit, muncitorii au tacut pe vecie. Nimeni nu mai vrea nici salarii, nici pastile, nici fel de fel de revendicari absurde: paine, paine, paine! Ca nu se mai satura poporul de atata paine. Pe la francezii de acum trei secole, o va ca oerecare azis clar: poporul n-are paine? Sa manance pandispan! Si poporul. Sesizand ca individa avea oarece dureri la ceafa, au rezolvat-o cu o ghilotina. Noi, cand luam motul la boc?

Felician PETRARU

Comenteaza acest articol

css.php