Elevii refuză schimbarea planurilor cadru pentru filiera teoretică

Elevii refuză schimbarea planurilor cadru pentru filiera teoretică

Asociațiile de elevi din  România – Asociația Elevilor din Constanța (AEC), Asociația Elevilor din Călărași (AECL), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM) și Asociația Elevilor din Bacău (AEBC) consideră lipsită de substanță actuala dezbatere din spațiul public cu privire la propunerile Ministerului Educației Naționale (MEN) de modificare a planurilor-cadru de învățământ pentru filiera teoretică a învățământului liceal. În calitate de reprezentanți ai elevilor considerăm că este necesar ca discuțiile despre reforma curriculară să excedeze o simplă dezbatere despre ce materii trebuie studiate și care să fie numărul de ore al fiecărei discipline.
Reforma curriculară reprezintă una din condițiile esențiale pe care trebuie să le îndeplinim dacă ne dorim ca sistemul de învățământ românesc să se dezvolte. Considerăm însă că o discuție izolată despre reforma curriculară nu este productivă, iar pentru a avea rezultatul scontat este nevoie ca împreună cu aceasta să fie adoptat un plan de măsuri în domenii precum formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, evaluarea elevilor, descentralizarea unităților de învățământ și baza materială a acestora. Având în vedere direcția în care se îndreaptă în prezent discuțiile pe marginea propunerilor de planuri-cadru, ne exprimăm îngrijorarea că nu va exista o reformare reală a designului curricular, iar viitoarele planuri-cadru nu vor fi corelate cu profilul absolventului, ceea ce ne dorim de la elevul de liceu atunci când finalizează clasa a XII-a, precum și cu modul în care vrem să arate pe termen lung școala și societatea românească.
Conform art. 80, alin. (1) din Legea educației naționale, sistemul de învățământ preuniversitar este centrat pe beneficiarii acestuia. Din nefericire, suntem nevoiți să constatăm cu stupoare, în calitate de reprezentanți ai beneficiarilor sistemului de învățământ din România, elevii, că în contextul discuțiilor privind planurile-cadru această normă imperativă a legii educației este tratată în continuare cu dispreț. Și în propunerile înaintate de MEN, la fel ca în planurile-cadru aflate în vigoare, dezvoltarea individuală a elevilor este ignorată, numărul de ore pe care elevul le poate studia la discipline opționale fiind în continuare insignifiant. Dacă în ciclul inferior (clasele a IX-a și a X-a) avem un minim de o oră pe săptămână, în cazul ciclului superior (clasele a XI-a și a XII-a) numărul minim de ore pentru materiile opționale variază între două și patru pe săptămână, în condițiile în care în prezent este de patru, respectiv cinci, în funcție de profil.
În acest context, considerăm necesară aducerea în discuție și a modului în care materiile opționale se studiază în școală. De aceea, propunem regândirea conceptului de Curriculum la Decizia Școlii (CDȘ) în Curriculum la Decizia Elevului (CDE). Dacă în prezent, materiile opționale, denumite formal CDȘ, sunt studiate la nivelul unei clase și alese cu majoritatea elevilor din respectiva clasă, lansăm public propunerea ca fiecare elev să se poată înscrie la materiile opționale pe care le dorește, fiind formate grupe la nivelul unității de învățământ, cu elevi aparținând mai multor clase. Catalogăm actuala formulă de alegere a materiilor opționale ca fiind desuetă, în neconcordanță cu principiile și viziunea pe care trebuie să le aibă un sistem modern de învățământ, adaptat secolului XXI. Fiecare elev este diferit prin personalitatea sa și modul diferit de a vedea lucrurile, iar din acest motiv obligarea tuturor să studieze o anume disciplină opțională, pe care nu și-o doresc, reprezintă o eroare cu efecte pe termen lung, care inhibă dezvoltarea beneficiarilor sistemului de învățământ.
În anul 2018, momentul în care România sărbătorește Centenarul statului modern, solicităm tuturor reprezentanților spectrului politic să acorde educației locul pe care îl merită pe agenda publică și să trateze cu responsabilitate și seriozitate dezbaterea despre viitorul învățământului românesc. România de mâine nu se poate construi decât pe fundația unei educații de calitate, care să ofere șanse egale de dezvoltare tuturor copiiilor, facilitând atingerea potențialului maxim al fiecăruia.
„Ultima reformă curriculară la nivelul învățamântului liceal din România a fost în perioada 1998-1999. Ceea ce înseamnă că ultima generație care finalizează liceul pe baza actualelor planuri-cadru, în iunie 2021, va <> și 23 de ani de când acestea sunt în vigoare. În momentul de față învățământul românesc îi pregătește pe elevi pentru trecut, nicidecum pentru prezent și viitor. Discuția despre planurile-cadru și reforma curriculară trebuie să reprezinte mai mult decât o dezbatere sterilă pe niște tabele cu disciplinele pe care le studiază elevii și numărul de ore al fiecăreia. În primul rând, trebuie să stabilim pentru ce tip de societate dorim să îi pregătim pe elevi, ceea ce înseamnă în mod obligatoriu că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu profilul de formare al absolventului, aprobat de Ministerul Educației în anul 2015. Or, în prezent acest lucru nu se întâmplă, designul curricular propus neputând conduce la finalitățile pe care un absolvent de învățamânt liceal trebuie să le aibă.” a declarat Constantin-Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța.
Semnează:
Asociația Elevilor din Constanța
Asociația Elevilor din Călărași
Asociația Elevilor din Maramureș
Asociația Elevilor din Bacău

Comenteaza acest articol

css.php