GALERIE FOTO/ Bucureştenii au călătorit pe tren pentru a vedea cum se prăbuşeşte podul lui Saligny

GALERIE FOTO/ Bucureştenii au călătorit pe tren pentru a vedea cum se prăbuşeşte podul lui Saligny

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa a găzduit, ieri, vernisarea unei expoziţii de comemorare a inginerului Anghel Saligny, făuritorul Dobrogei moderne. El a legat Dobrogea de restul României, prin podul de la Cernavodă, şi a construit Portul Constanţa, dar şi alte obiective importante din oraşul de la malul mării, reuşind, astfel, să se numere printre cele mai importante personaje pentru modernizarea provinciei revenite la ţara-mamă.

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (M.I.N.A.C.), arhitectul Radu Cornescu, Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale şi Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman“ au organizat expoziţia „Anghel Saligny – făuritor al Dobrogei moderne. 120 de ani de la inaugurarea podului de la Cernavodă“, care a fost vernisată ieri. Podul este primul simbol al revenirii Dobrogei la România, una dintre cele mai importante realizări ale României moderne.

Mai întâi, Saligny a studiat astronomia în Germania, iar apoi s-a îndreptat spre inginerie. Nemţii nu au dorit să-l lase să se întoarcă în România, dar el şi-a dorit să lucreze în ţara natală, deşi era francez la origine. Datorită lui, România a devenit recunoscută peste hotare, pentru „opera“ podul de la Cernavodă.

„Vrem să arătăm realităţile istoriei româneşti şi realizările României moderne. Anul acesta se împlinesc şi 90 de ani de la moartea lui Anghel Saligny şi vrem să demonstrăm că el este unul dintre cei mai români intelectuali ai României din ultimii 200 de ani. În urma lui a rămas o Românie modernă, realizări de nivel european şi universal, aşa că trebuie să fim mândri că l-am avut printre noi“, a declarat Gabriel Custurea, directorul M.I.N.A.C.

Mai întâi au trecut 15 locomotive, ca să nu se rupă cu trenul regal

Anghel Saligny a câştigat dreptul de a construi podul care îi poartă numele (mai întâi acesta s-a numit Carol I) după trei licitaţii pierdute de marile case constructoare de poduri ale lumii. Făcuse o cercetare directă la marile poduri ale lumii, iar după ce statul român a răscumpărat calea ferată Cernavodă – Constanţa de la compania engleză care o realizase, a început construcţia lui. Piatra de temelie a fost pusă chiar de regele Carol I, la 26 noiembrie 1890, iar lucrările s-au finalizat după cinci ani. Saligny a utilizat, în premieră mondială, grinzi cu console pentru suprastructura podului şi oţel moale la tabliere, şi nimeni nu cred că acesta va rezista. Chiar apăruseră în ziarele româneşti şi străine ale vremii articole defăimătoare: doar inginerul era un ilustru necunoscut şi avea doar 33 de ani. Înainte ca regele să treacă podul cu trenul, pe acesta au rulat 15 locomotive, timp în care Saligny a stat cu familia într-o barcă, sub pod, şi şi-a fumat trabucul. După trenul regal au trecut alte convoaie ferate, pline până la refuz, românii din toată ţara dând buluc să asiste la dezastrul anunţat de jurnalişti. Mulţi dintre ei călătoriseră pe trenuri pentru a participa la eveniment şi au avut parte de o surpriză: podul a rezistat!

Un nit de argint a fost bătut în mod simbolic, marcând încheierea lucrărilor de construcţie, apoi s-a desfăşurat un serviciu religios şi a fost zidită într-un perete al podului placa ce consfinţea inaugurarea. După care au fost întinse mese pentru rege şi celelalte personaje importante din Capitală, dar şi pentru românii din Dobrogea şi etnicii turci.

Saligny, tot nemulţumit de pod

La vremea respectivă, podul lui Anghel Saligny era cel mai lung din Europa şi al treilea din lume. Şi, totuşi, acesta era nemulţumit, după ani declarând că îi mai trebuiau o bandă pentru căruţe şi una pentru pietoni.

Un fragment din memoriile inginerului Nicolae Ionescu Johnson dezvăluie regretele lui Saligny: „Anghel Saligny venea foarte des la Cernavodă. Ceasuri întregi umbla pe podul ridicat de el sau cobora pe dedesuptul lui şi cerceta, parcă ar fi căutat cine ştie ce lucru ştiut numai de el. Mă împrietenisem cu acest bătrânel care, fiind un adevărat savant, îşi dădea silinţa să nu pară. Adesea îl conduceam cu barca sub pod şi, urmărindu-l cum îşi plimba ochii cercetători de la un loc la altul, mă întrebam la ce s-o fi gândind bătrânul acesta, a cărui pace nu îndrăzneam s-o tulbur cu întrebări nelalocul lor. Dar într-o zi tot mi-am luat inima în dinţi şi l-am întrebat ce anume îl face ca ceasuri întregi să nu-şi mai ia ochii de la pod, ca şi cum nu s-ar mai sătura să-şi aprecieze opera. Nu s-a supărat de întrebare. A zâmbit ca în faţa unei naivităţi şi mi-a răspuns: «Îmi admir opera mai puţin decât îţi închipui. Dacă mă vezi zgâindu-mă la ea ceasuri întregi e ca să-i descopăr părţile slabe, greşelile… Şi mai este una pe care nu mi-o iert. Trebuia să fac pe pod o cale dublă: una pentru căruţe şi pietoni, să mai fi existat şi o astfel de legătură între Dobrogea şi Muntenia»“.

Bombele din Războaiele Mondiale nu au reuşit să-l distrugă

Trebuie menţionat şi că podul lui Anghel Saligny a rezistat celor două Războaie Mondiale, neputând fi dărâmat cu niciun chip.

În timpul primului Război Mondial, în 1917, a fost minat de trupele române în retragere, pentru a împiedica avansarea în Muntenia a trupelor germano-bulgare. Bombele lor, însă, nu şi-au atins scopul şi abia după ce inginerul a dezvăluit punctul slab acesta a fost dezafectat.

Apoi, la 22 iunie 1941, o escadrilă de avioane a bombardat podul lui Saligny, fără să reușească să-și atingă obiectivul. Şi la 10 august, avioanele sovietice au primit ordin să-l bombardeze, s-au lansat două bombe, dar acesta a fost doar avariat.

Astfel, inginerul Saligny a fost premergătorul mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, a realizat multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale. Chiar şi pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu, folosind prefabricatele de beton la construcţia Portului Constanţa.

Valentin ISPAS

 

Comenteaza acest articol

css.php