Cavoul hipogeu pictat, vizitat cu camera mobilă din 2017

Cavoul hipogeu pictat, vizitat cu camera mobilă din 2017

Deşi este una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimii 30 de ani de la malul mării, cavoul hipogeu din zona Zorile nu poate fi vizitat nici acum. Acest lucru s-ar putea schimba, însă, dacă se va aproba finanţarea din fonduri europene pentru proiectul depus de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, în acest sens.

Hipogeul descoperit în anul 1988, în timpul săpăturilor la fundaţia unor blocuri de la Zorile, este una dintre comorile Constanţei despre care turiştii află accidental. Cavoul a aparţinut unei familii bogate din cetatea Tomis, mai ales că, în secolul IV d.Hr., metropola ajunsese la apogeul dezvoltării sale sociale şi economice, tocmai datorită importanţei pe care o dobândise ca port de tranzit al mărfurilor. Pictura murală, care acoperă întreg interiorul monumentului, prezintă motive iconografice preluate din tradiţia anterioară, dar se consideră că familia trecuse la creştinism deoarece, în acea perioadă, acesta încerca să adapteze imagistica epocilor premergătoare la preceptele sale. Dar mormântul antic nu poate fi vizitat, fiind doar protejat cât de cât, pentru a nu se deteriora prea rău şi a nu se mai putea face nimic pentru valorificarea sa.

Din fericire, la începutul lunii octombrie a.c., Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (M.I.N.A.C.) a depus un proiect pentu reabilitarea acestuia, alături de vecinii bulgari, în valoarea de 3 milioane de euro. În prezent, acesta se află în evaluare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria 2014 – 2020, Interreg, pentru care este autoritate de management.

„L-am depus în cadrul Cross Border România – Bulgaria, la biroul de la Călăraşi, împreună cu colegii bulgari, care au un proiect în oglindă cu noi, la Silistra. Şi ei şi noi vrem să reabilităm un cavou hipogeu, sper să obţinem banii şi să ne apucăm de treabă. Aşteptăm de două luni, sperăm să fie aprobat până la sfârşitul anului, pentru că au trecut deja 28 de ani de când a fost descoperit, în 1988“, ne-a declarat arheologul Constatin Chera.

Spaţiu de vizitare, deasupra cavoului

Potrivit fostului director al M.I.N.A.C., dacă se va obţine finanţarea, vechea baracă termoizolantă va fi înlocuită, cu o construcţie de protecţie modernă şi mult mai eficientă, pentru a se păstra în cavou microclimatul necesar. Şi pentru că mormântul pictat nu va putea fi vizitat, de vreme ce factorii antropici ar degrada accelerat acest artefact, Chera doreşte să fie construită deasupra clădirii de protecţie încă una, care să funcţioneze ca spaţiu de vizitare. El propune ca aici să fie amplasat un ecran imens pe care să ruleze imagini din interior, surprinse de o cameră mobilă introdusă în mormântul antic.

„Cavoul pictat va fi bine izolat din punct de vedere al microclimatului cu această nouă clădire de protecţie, iar deasupra vrem una clasică, cu spaţiu de vizitare. Aici, pe un ecran vor fi imagini din interior, datorită unei camere mobile din hipogeu, pentru că el nu va putea fi vizitat efectiv, accesul fiind mereu restricţionat, din cauza condiţiilor de microclimat necesare. Pe lângă ecran, vom prezente şi obiecte descoperite la faţa locului, în mormânt“, a mai precizat Constantin Chera.

Acesta speră va fondurile să fie obţinute, iar anul viitor vor demara lucrările care, cel mai probabil, vor dura doi ani.

Reamintim că, până atunci, puteţi vizita o replică fidelă, la scară 1:1, a hipogeului pictat, care se află la etajul I al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Valentin ISPAS

Comenteaza acest articol

css.php