Galerie foto/Un cutremur sau un tsunami la Marea Neagră? Natura are ultimul cuvânt

Galerie foto/Un cutremur sau un tsunami la Marea Neagră? Natura are ultimul cuvânt

Constănţenii pot sta liniştiţi pentru că Centrul Naţional de Monitorizare şi Alarmare la Hazarde Naturale Marine, aparținând INCD GeoEcoMar, funcţionează la parametri normali şi mai mult este în grija unei echipe care supraveghează fiecare val al mării care ar putea da semnalul că urmează un fenomen extrem. Sistemul performant inaugurat în urmă cu trei ani transmite în timp real datele care înregistrează un hazard natural marin cauzat de seisme, alunecarilor de teren sau o unor puternice emanaţii de gaze, de a căror intensitate depinde când se dă o alertă.

O investiţie de 5 milioane de euro făcută în anul 2013 prin proiectul  transfrontalier CBC România-Bulgaria, atunci când a fost inaugurat Centrul Naţional de Monitorizare şi Alarmare la Hazarde Naturale Marine de la Institutul GeoEcoMar Constanta îşi arată de la o zi la alta utilitatea. Este singurul sistem performant din România, de la Marea Neagră, care poate da alarma că un val seismic se îndreaptă către ţărm şi poate provoca distrugeri. Este o măsură de siguranţă în plus chiar dacă până acum nu au fost înregistrate probleme care să dea de gândit specialiştilor care analizează datele primite în timp real.

„Pe mare sunt trei balize care sunt instalate la o distanţă în larg de 140 de kilometri şi o adâncime de 80 de metri, dar şi o baliză costieră în zona Mangalia care, transmit informaţii despre parametrii fizico-chimici ai apei, parametrii meteo și înălţimea valurilor. A doua componentă a sistemului este o reţea de GPS de înaltă rezoluţie care urmăreşte mişcările crustei instalate pe toată coasta României de la Chilia Veche şi până la Mangalia. Toate se alimentează solar sunt independente de electricitate pentru că altfel nu putea fi, mai ales pentru balizele care stau atât de mult în apă, iar datele sunt transmise prin satelit. Un alt ajutor vine şi din partea navei Mare Nigrum care dispune de alte sisteme sofisticate“, a explicat şeful Centrului Operaţional, Vlad Rădulescu, cel care stă în permanenţă în legătură cu echipa care monitorizează evoluţia din largul mării.

Recent, au fost câteva cutremure înregistrate în Marea Neagră, însă nu au depăşit gradul 4,5, un lucru despre care experţii spun că este ceva normal.

Numai că atenţia este tot timpul mare pentru că nu doar mişcarea faliilor poate provoca probleme, ci şi alunecările de teren sau emanaţiile de gaze din adâncime pot provoca valuri care să se îndrepte ameninţător spre ţărm.

15 minute, timpul de reacţie la un fenomen periculos

Şi totuşi, specialiştii ne liniştesc chiar dacă recunosc că nu te poţi pune cu natura. „S-a observat o mişcare de 1 mm pe an, în funcţie de poziţionarea faliilor, ceea ce este normal şi confirmat de studiile geologice însă nu a fost înregistrat niciun fenomen brusc cel puţin în ultimii trei ani de când funcţionează acest centru“, a mai spus Vlad Rădulescu.

Sistemul de o înaltă precizie este totuşi un fel de „paza bună trece primejdia rea“, astfel că deşi teoretic nu ne paşte niciun fenomen extrem, oamenii de ştiinţă sunt cu ochii pe fiecare schimbare. „Dacă se observă o mişcare continuă şi o accelerare într-un timp îndelungat atunci se presupune că vor urma nişte fenomene. Orice modificare a presiuni este înregistrată de balizele care au senzori dotate cu calculatoare şi informaţiile ajung codate la Centrul Operaţional unde sunt descifrate“, ne-a lămurit geofizicianul.

Simulările făcute până acum de către specialişti în zona Georgiei şi Turciei, cele mai expuse producerii unor fenomene extreme, au arătat că impactul asupra zonei româneşti nu ar provoca multe motive de îngrijorare. Şi totuşi…

Totul este posibil…

Avem totuşi timp să reacţionăm în cazul în care ne confruntăm cu un hazard natural?

centru-operational-geoecomar-(24)Întreg sistemul intră în alertă atunci când marea devine tot mai agitată din cauza unor fenomene din adâncime, iar datele rulează cu viteză pe ecranele instalate la Centrul Operaţional de la Geoecomar Constanţa, acolo unde se află de-altfel „creierul“ dotat cu servere care transmit informaţiile la nivel internaţional.

„Softul este legat la sistemul de monitorizare din întreaga lume şi anunţă dacă se înregistrează un seism într-o locaţie. Un curtremur din larg este periculos pentru că angrenează un volum mare de apă. Balizele intră în alertă dacă valul le atinge şi este un timp de un sfert de oră de reacţie, a mai explicat Vlad Rădulescu.

Şi din nou, natura este cea care dictează…„Cu natura nu ştii niciodată ce va urma. Factori declanşatori există, plus că panta continentală care este foarte scurtă şi abruptă poate provoca alunecări de teren“, mai spune şeful Centrului Operaţional.

Prima instituţie alertată este Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa, dar şi alte instituţii care trebuie să fie pregătite din timp în cazul unui fenomen extrem.

 5 milioane de lei pentru modernizare

Mai mult, sistemul realizat după standarde militare americane, are şi alte întrebuinţări pe lângă faptul că este conectat la reţelele mai multor instituţii precum Garda de Coastă, Autoritatea Navală Română, Direcţia Hidrografică a Marinei Militare, Institutul Naţional de Fizică a Pământului etc. care află în timp util date despre ce se întâmplă pe mare. Inclusiv informaţiile meteorologice sunt obţinute prin intermediul acestuia sau cele necesare cercetătorilor.

Şi ca orice aparatură oricât de modernă ar fi ea, tot are nevoie de mentenanţă aşa că Institutul Geoecomar se află la cea de-a treia licitaţie, primele două anulate, pentru a găsi o firmă care să ajute la întreţinerea şi modernizarea sistemului. O investiţie estimată la aproape 5 milioane de lei, pentru o perioada de 4 ani, care nu s-a reuşit deocamdată concretiza.

În cei trei ani de când funcţionează, Vlad Rădulescu spune că nu au fost probleme şi asta pentru că s-a avut grijă ca totul să fie operaţional. „Intervenim regulat pentru menținerea în funcțiune a sistemului şi în tot acest timp a fost nevoie de câteva reparaţii având în vedere că aceste balize dotate cu senzori şi calculatoare stau în apă, la mare adâncime într-un mediu ostil, pentru o perioadă așa de lungă. Spre exemplu, după un an, când am curăţat o baliza am scos apriximativ 400 de kilograme de scoică de pe linia de acorare. Am mai avut şi o baliză lovită de o navă, dar nu au fost probleme majore“, a menţionat şeful Centrului Operaţional.

Fenomene rare, dar explicabile

Constanţa pare ferită de pericole, însă oricând o „ciudăţenie“ poate da peste cap teoria. Inclusiv, ciocnirea unor meteoriţi pe mare ar putea avea urmări neaşteptate aşa cum s-au confruntat experţi din alte zone şi care au fost uimiţi să înregistreze valuri îngrijorătoare pe o vreme calmă şi un cer senin.

Cât despre trecut, pentru Constanţa, sunt specialişti care spun că prin anii 1800 au fost menţionate valuri care ar fi fost de tip tsunami, dar de cel mult un metru. Iar un val seismic chiar şi de un metru ar putea produce distrugeri în zona Mamaia şi până la Lacul Siutghiol pentru că este o zonă joasă. Ciudate sunt și alte fenomene cum ar fi retragerea mării chiar și cu 25 de metri de la țărm sau colorarea sa în roșu, însă pentru fiecare cercetătorii au explicații care pornesc tot de la schimbările climatice sau de altă natură.

Așa că totul rămâne deocamdată istorie şi teorie…

Emilia Sava

Comenteaza acest articol

css.php