Moştenitorii foştilor boieri ar putea lăsa comuna Albeşti fără păşune. Cetăţenii, chemaţi la referendum!

Moştenitorii foştilor boieri ar putea lăsa comuna Albeşti fără păşune. Cetăţenii, chemaţi la referendum!

 

La 26 de ani de la evenimentele din 1989, mai există o mulţime de moştenitori care nu au intrat în posesia averilor confiscate de regimul comunist. Animaţi de ideea că s-ar putea alege, totuşi, cu ceva, unii fac abia acum demersurile pentru restituire, spre disperarea primarilor, care spun că nu mai există terenuri. Cazul comunei Albeşti este exemplificarea situaţiei în care s-a ajuns în prezent.

Duminica viitoare, pe 22 noiembrie, în comuna Albeşti se va organiza un referendum local, prin care cetăţenii sunt chemaţi să răspundă unei singure întrebări: „Sunteţi de acord cu retrocedarea păşunilor de pe teritoriul comunei Albeşti?“ Consultarea locală a fost stabilită printr-o hotărâre de Consiliu Local, aprobată în luna octombrie, după ce la Primărie s-au primit două cereri de retrocedare care vizează 60 de hectare de teren. „Este vorba despre moştenitorii foştilor boieri Coman, Ianculescu şi alţii, cărora trebuie să le restituim peste 60 de hectare de teren arabil. Noi nu mai avem teren disponibil, în afara unor suprafeţe răzleţe, de câte 300 mp, cel mult jumătate de hectar, la hotarele dintre două proprietăţi. Acelea au rezultat după efectuarea cadastrului cu metode moderne, nu cu metrul, cum se făcea pe vremuri“, ne-a declarat viceprimarul Octavian Erimia.

Problema este că cele 20 de hectare, în afară de faptul că sunt insuficiente pentru pretenţiile moştenitorilor, sunt împrăştiate în diferite zone ale comunei, ori solicitările sunt pentru loturi întregi. De aceea, singurele terenuri care ar mai putea fi retrocedate sunt păşunile din Albeşti, pe care le foloseşte orice proprietar de animale, regimul lor de proprietate fiind de bun public. Dar, potrivit legislaţiei în vigoare, pentru fiecare hectar de teren arabil, administraţia locală trebuie să restituie 4 hectare de islaz, adică peste 240 de hectare de păşune de care ar fi văduviţi toţi crescătorii de animale.

„Având în vedere că în baza Legii nr. 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, comuna Albeşti trebuie să restituie foştilor boieri Coman, Ianculescu şi altora peste 60 ha arabil, având în vedere că nu mai există atâta teren arabil, vor dori ca restul să ia din păşune, unde 1 ha de teren arabil este echivalentul a 4 ha de păşune (islaz). (…) Pentru a nu se ajunge la aşa ceva (ar fi cel mai periculos pentru toţi cetăţenii, crescătorii de animale şi nu numai) şi pentru a avea baza legală, s-a decis consultarea populaţiei cu privire la retrocedarea păşunii în vederea finalizarii procesului de restituire“, anunţau reprezentanţii administraţiei locale după şedinţa de Consiliu Local din luna octombrie.

Pentru a fi declarat valid, la referendumul de săptămâna viitoare trebuie să se prezinte cel puţin 30% din cetăţenii cu drept de vot care domiciliază pe raza comunei. Într-o campanie de informare lansată pe o reţea de socializare, cetăţenii sunt îndemnaţi să vină în număr mare la urne şi să bifeze opţiunea NU pe buletinul de vot. „Pentru toţi locuitorii comunei ar fi foarte bine să vină la vot şi să-şi exercite opţiunea pentru a nu avea posibilitatea ca boierii gen Coman, Ianculescu etc. să vină să ia păşunile, iar după aceea crescătorii de animale şi nu numai ei să nu mai aibă acces. … Dacă peste 75% dintre votanţi îşi spun opţiunea cu NU, atunci ei nu vor mai putea să-şi revendice ce vor şi vor fi despăgubiţi în natură de Guvernul României, prin A.N.R.P.“, este îndemnul către locuitori.

Chiar la începutul acestei săptămâni, la Tribunalul Constanţa a fost înregistrat dosarul 1.438/254/2015, în care reclamanţi sunt Stoian Maria şi Coman Stoian Ion, care solicită restituirea unui imobil conac şi a 5,7 hectare de teren pe Legea 10/2001, pârâţi fiind comuna, primarul şi Consiliul Local Albeşti. Încă nu s-a fixat un termen pentru acest proces.

Netty DUMITRACHE

Comenteaza acest articol

css.php