DOCUMENTE / Unul din trei constănţeni suferă de o boală respiratorie cauzată de poluare

DOCUMENTE / Unul din trei constănţeni suferă de o boală respiratorie cauzată de poluare

Consiliul Judeţean Constanţa a finalizat Planul pentru menţinerea calităţii aerului la malul mării. Judeţul nostru a înregistrat cea mai mare reducere la nivel naţional a spaţiului verde. În plus, peste 120.000 de afecţiuni respiratorii sunt cauzate, anual, de poluare. Astfel, s-au stabilit mai multe măsuri pentru rezolvarea problemelor până în 2020.

În cadrul Strategiei Tematice Europene privind Poluarea Aerului, care are ca scop îmbunătăţirea calităţii aerului până în 2020, s-a demarat al şaptea Program de Acţiune pentru Mediu. Astfel, trebuie puse în aplicare standardele de calitate de aerului şi implementate măsuri de reducere şi control a emisiilor de substanţe poluante. În România, anul trecut Guvernul a aprobat Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului. Şi pentru că aerul de la malul mării ar fi cel puţin bun, Consiliul Judeţean Constanţa a trebuit să realizeze, în şase luni, un plan pentru menţinerea calităţii acestuia pentru următorii poluanţi: dioxid de azot, oxizi de azot, pulberi în suspensie PM10 şi PM2,5, benzen, nichel, dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu.

Acesta a fost finalizat în luna iunie şi depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului, spre avizare. El conţine măsuri pentru păstrarea nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă, şi pentru asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător în condiţiile unei dezvoltări durabile. Pentru întocmirea sa a fost constituită o comisie tehnică, din care au făcut parte reprezentanţi ai compartimentelor/serviciilor/direcţiilor tehnice din aparatul propriu şi ai instituţiilor şi autorităţilor publice locale sau judeţene din domeniul silvicultură, sănătate, transport, agricultură, ordine publică, statistică şi Poliţia Română, dar şi operatori economici, mari sau mici poluatori din judeţ.

Planul de menţinere a calităţii aerului în judeţul Constanța a fost întocmit pe baza studiului elaborat de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice. Astfel, a rezultat că, în anul 1993, judeţul de la malul mării ocupa locul 2 la nivel naţional ca suprafaţă a spaţiului verde (1.329 ha) după Bucureşti (4.872 ha), dar la nivelul anului 2014, însă, este pe locul 5 (944 ha), înregistrând cea mai mare reducere la nivel naţional (cu circa 30%). În municipiul Constanţa, suprafaţa spaţiului verde era de 531 ha (în 1993), iar în 2014 era de 430 ha. În aprilie 2016, însă, Biroul Ecologie Urbană din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa a estimat că suprafaţa totală a spaţiilor/zonelor verzi este de 520 ha şi include: parcuri, fâşii stradale, spaţii verzi în zone rezidenţiale, alte zone verzi cu destinaţie publică.

Peste 120.000 de afecţiuni respiratorii provocate de poluare

Din 2008, supravegherea calităţii aerului în judeţul Constanţa s-a realizat prin măsurători continue, prin intermediul reţelei automate de monitorizare. Aceasta include trei staţii de tip industrial, două de tip trafic, una de tip fond urban şi una de tip fond suburban. Iar potrivit Raportului preliminar cu privire la calitatea aerului în judeţul Constanţa pentru anul 2015, realizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului, pentru ozon nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă şi nici ale pragului de informare, dar s-au înregistrat zile cu depăşiri ale valorii-ţintă pentru sănătatea umană: cinci în zona Fantasio, în luna iunie, şi zece zile la Năvodari, în diverse luni.

În ceea ce priveşte valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane, anul trecut s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice pentru pulberi în suspensie la toate cele cinci staţii din judeţul Constanţa (legea calităţii aerului stabilește că valoarea limită să nu fie depăşită mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic).

Drept urmare, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Constănţa, la nivelul judeţului cele mai frecvente afecţiuni respiratorii au fost cauzate de poluare. În perioada 2006 – 2015, numărul total al afecţiunilor respiratorii a variat între 117.827 şi 286.773 (122.951 în 2015, din care 72.831 în mediul urban). Judeţul Constanţa numără puţin peste 680.000 de locuitori. Cele mai frecvente afecţiuni sunt infecţiile căilor respiratorii superioare şi inferioare, faringite şi amigdalite acute, rinofaringite acute, bronşite şi bronşolite acute, laringite şi traheite acute, toate determinate de poluare.

Trebuie amenajate cât mai multe spaţii verzi pe bulevarde!

După evaluare calităţii aerului din judeţul Constanţa, s-a stabilit un scenariu privind calitatea acestuia în 2020, după luarea unor măsuri de către C.J.C. Fiecare sursă de poluare şi emisiile sale au fost introduse într-un model matematic, Aria Impact creat de ARIA Technologies, utilizat pentru dispersia substanţelor poluante în atmosferă. Conform rezultatelor obţinute pentru determinarea concentraţiilor de oxizi de azot în atmosferă, se observă că pentru concentraţia orară de NOx, se înregistrează, în continuare, depăşiri ale pragurilor inferioare şi superioare de evaluare datorită: emisiilor provenite de la trafic (concentraţiile sunt mai mari pe A2, A4, D.N. 2A, D.N. 39) şi celor provenite de la sursele punctuale (poluatori principali: CRH Ciment Medgidia, Electrocentrale Constanţa Palas, Uzina Termoelectrică Midia, Rompetrol Rafinărie). De asemenea, în cazul concentraţiilor zilnice de pulberi se observă depăşiri ale pragurilor inferior şi superior de evaluare, ca urmare a activităţilor desfăşurate în cadrul Electrocentrale Constanţa Palas, Uzina Termoelectrică Midia, Sucursala CNE Cernavodă şi centralele termice din Portul Constanţa.

Din această cauză, s-a stabilit necesitatea reducerii cât mai urgente a emisiilor aferente transportului rutier – în special prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport, asigurarea mobilităţii traficului, promovarea utilizării mijloacelor alternative de transport etc. – şi reducerea emisiilor aferente sectorului rezidenţial, prin extinderea reţelelor de gaze naturale şi scheme-suport pentru creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabile, în vederea reducerii utilizării biomasei lemnoase în gospodăriile urbane din mediul rural. De asemenea, propunerile de măsuri au ţinut cont de necesitatea realizării de spaţii verzi şi perdele de vegetaţie în localităţi, în vederea menţinerii şi îmbunătăţirii calităţii aerului. Pentru obţinerea unor efecte maxime asupra calităţii aerului prin extinderea spaţiilor verzi urbane, C.J.C. recomandă evaluarea situaţiei actuale, prin finalizarea Registrului local al spaţiilor verzi, şi întocmirea unui studiu pentru amplasarea optimă a spaţiilor verzi, pe tipuri de spaţii verzi (clădiri verzi, parcuri urbane, perdele de protecţie), adaptate condiţiilor locale specifice (climatice, configuraţie localităţi şi spaţii disponibile, artere rutiere cu trafic intens), care să includă şi estimarea reducerilor de substanţe poluante. În municipiul Constanţa, se propune înfiinţarea perdelelor de protecţie la nivelul arterelor urbane pe care se înregistrează un trafic mare de autovehicule: D.N. 2A, intrarea de nord a oraşului, B-dul Aurel Vlaicu, str. Soveja, B-dul Mamaia, B-dul Tomis, B-dul Alexandru Lăpuşneanu şi B-dul Ion I.C. Brătianu.

Iată ce proiecte îşi propun să implementeze Consiliul Judeţean Constanţa şi fiecare administraţie locală pentru îmbunătăţirea calităţii aerului:
Anexa 4_Plan mentinere_final

Valentin ISPAS

Comenteaza acest articol

css.php