Adevărul despre cum a fost distrus învăţământul profesional spus de un director de şcoală

Adevărul despre cum a fost distrus învăţământul profesional spus de un director de şcoală

Două şcoli profesionale din Braşov şi Sibiu sunt privite cu invidie de autorităţi după ce au adoptat un sistem de învăţământ dual după model german care le permite tinerilor să înveţe o meserie şi să aibă şi un loc singur de muncă. Ministerul Educaţiei se chinuie de câţiva ani să reînfiinţeze şcolile profesionale şi a ajuns acum la faza dezbaterilor regionale. Există însă şi directori de şcoală care cer măsuri reale din partea statului şi nu doar vorbe aruncate în vânt şi şedinţe inutile.

Ieri, la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria“ din Constanţa a avut loc dezbaterea regională a Ministerului Educaţiei pe propunerea de politic publice a învăţământului profesional dual. Au fost prezenţi agenţi economici, directori de şcoli tehnologice şi şefi de inspectorate şcolare. Primul care a punctat problemele din acest domeniu a fost directorul C.C.I.N.A. Constanţa, Dănuţ Jugănaru care le-a prezentat din punctul de vedere al angajatorului. „Semnalul pe care vreau să îl dau este că poate intraţi mai mult sau mai puţin în contact cu ce se confruntă firmele, iar în unele domenii este o acută lipsă de personal calificat. Din această cauză pierdem potenţiali investitori, alţii se retrag ceea ce este grav sau se agravează. E nevoie de o mică revoluţie pentru că nu mai avem timp şi e nevoie de mai multă flexibilitate“, a spus Jugănaru. El a vorbit şi de studenţi chiar masteranzi care nu ştiu ce vor de la viaţă şi aşteaptă să li se întâmple ceva. În acelaşi timp pentru absolvenţii de şcoli profesionale, angajatorii care le asigură practica şi echipamentele trebuie să aibă garanţia că acel tânăr pregătit într-o meserie, nu va pleca imediat să lucreze în altă parte.

 Discursuri şi propuneri

S-a vorbit şi despre tineri absolvenţi care nu vor să muncească sau elevi care s-au modelat după un tip de respingere a muncii etc.

Moderatorul dezbaterii a fost Florin Mărginean şef serviciu Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic care a prezentat situaţia actuală şi ce propuneri există, dar a dat impresia generală că a cam plictisit audienţa. A vorbit despre bursele profesionale, despre contractele care ar trebui să fi încheiate cu agenţii economici, decontarea integrală a transportului pentru elevii de la profesională etc.

Tranşant a fost însă directorul Colegiul Tehnic „Tomis“, prof. Cornel Dumitraşcu, cel care a vorbit din experienţa proprie şi a punctat lipsurile cu care se confruntă elevii acum. „Ca să nu mai pendulăm între idealism şi realism şi pentru a nu mai avea o ambiguitate în ceea ce priveşte o anumită poziţie a Ministerului şi ceea ce este agentul economic din ziua de azi, eu, ca bun cunoscător al vieţii profesionale, trec direct la subiectul arzător. Nicăieri în lumea asta nu se poate face fără un suport economic, ne dorim înfiinţarea şcolilor profesionale. Avem o experienţă extraordinară în existenţa şcolilor profesionale în România. Am aruncat la lada cu gunoi experienţa a 30 de ani, cel puţin de când sunt eu în învăţământ despre ceea ce a însemnat şcoala profesională şi liceul tehnologic“, a spus acesta. El a cerut insistent măsuri concrete şi nu vorbe goale de care toată lumea este sătulă. „Mergem într-o ambiguitate în stil exponenţial fără să revenim cu picioarele pe pământ şi să trecem la lucruri concrete, reale. Vrem ca să avem cât mai mulţi copiii care să meargă la şcoala profesională? La şcoala profesională merg copiii din familii medii, sărace şi foarte sărace şi noi cunoaştem lucrurile acestea destul de bine. Cu 200 de lei de care spuneţi dvs. bursă la şcoala profesională nu va veni nimeni nici pe lumea asta nici pe cealaltă…“, a mai punctat Dumitraşcu.

Statul român trebuie să se implice concret

dezbatere-invatamant-profesional-(2)Directorul Colegiului Tehnic „Tomis“ a expus şi situaţia reală a elevilor care aleg învăţământul profesional. „Acest copil, la mine care am cantină şi un internat cu o capacitate de 120 de locuri făcute de comuniştii ăia, lucrurile stau în felul următor: trag în fiecare zi şi nu ştiu cum să fac să lungesc pâinile, cheltuielile sunt 20 de lei pe zi pentru fiecare, iar dacă îi daţi o bursă de 200 de lei acest copil mănâncă 10 zile. Restul zilelor ce va mânca? Vă las să trageţi concluziile. Este un copil la şcoală profesională, care munceşte cu braţele, cu trupul , are mult consum de energie, îi mai trebuie un pix, un caiet, o pereche de tenişi, o cămaşă, o pastilă…“, a declarat Dumitraşcu, moment în care reprezentantul Ministerului a încercat să îl oprească pe motiv că ar vorbi prea mult…Dar directorul nu s-a oprit şi a vorbit mai direct. „La internat am acceptat 50 de lei au apă caldă, căldură şi lumină la discreţie, vorbim acum de agentul economic, păi acesta este inexistent. Ce facilităţi îi oferă statul român? Am fost la agenţi economici care au absolvit acest liceu şi care peste noapte s-au ajuns. Nimeni nu ne primeşte pentru că nu au nicio facilitate, nu li se scade impozitul etc. Pentru ce să nu facem şcoli profesionale cu ateliere în şcolile noastre? Acolo se învaţă meseria, cu maistru, el e cel care îl învaţă, dar cu ce utilaje să fac eu în şcoala mea, dacă eu nu mai am de 26 de ani nimic! Cu strungurile de acum din Coreea? “, a mai afirmat directorul. El a cerut din nou ca aceşti elevi de la şcolile profesionale să fie bine susţinuţi din punct de vedere material şi pentru care sunt binevenite contracte de muncă după absolvire fie că aleg să muncească în ţară sau pleacă în străinătate.

Discuţiile au continuat şi la fel vor continua şi dezbaterile regionale care se vor finalizae cu întâlniri cu diplomaţi şi alte oficialităţi, însă rămâne de văzut dacă se va face concret ceva pentru sprijinirea învăţământului profesional.

Emilia Sava

Comenteaza acest articol

css.php