Pescuitul industrial, scufundat

Romania mai are doar patru pescadoare, vechi de peste 30 de ani

Nici un proprietar de vas nu a solicitat la ANPA autorizatii pentru 2010

UE ne pune la dispozitie, pana in 2013, peste 300 milioane de euro pentru pescuit

In plin avant pentru accesarea fondurilor europene pentru piscicultura, pescuitul la Marea Neagra aproape a disparut. In afara de cele cateva sate de pescari care reusesc cu greu sa supravietuiasca, dai cu tunul prin porturile maritime si nu gasesti nici un pescador. De fapt, acest tip de nava aproape ca nu mai exista pe litoralul romanesc. Pe tot parcursul sezonului de pescuit 2008, doar 4 pescadoare, in fapt, harburi plutitoare, au mai iesit in larg. Pana in prima saptamana a lunii martie, filiala Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura Constanta nu primise din partea societatilor care detin astfel de nave (cu o lungime mai mare sau egala cu 25 de metri) nici o solicitare in vederea eliberarii autorizatiei pentru pescuit in scop comercial. Potrivit studiului oficial din cadrul Programului Operational pentru Pescuit (POP) 2007-2013, program elaborat conform normelor europene si care prevede, pentru 2010, atingerea unor standarde minime in ceea ce priveste capacitatile flotei de pescuit sub pavilion romanesc, pescuitul maritim este, in prezent, un dezastru. De fapt, majoritatea analizelor si studiilor din raport dateaza din perioada de dinainte de 2008, astfel ca, in prezent, la doi ani dupa definitivarea cercetarilor, situatia este si mai proasta decat cea descrisa in POP.

Bune de taiat la fier vechi

Capacitatea (teoretica) de pescuit a Romaniei la Marea Neagra este de 439 nave si ambarcatiuni, dintre care 22, de peste 12 metri, si 417, mai mici de 12 metri, totalizand 2.604,86 tone GT si o putere de 8.691,79 KW, dupa cum arata, inainte de 2008, Fisierul Navelor si Ambarcatiunilor de Pescuit (documentul oficial al ANPA). Dintre cele 22 de nave cu o lungime de peste 12 metri, unele nu au fost active in ultimii ani (n.r. – doar 4 au mai navigat in 2009). Cele mai multe sunt de acelasi tip, cu o lungime de aproximativ 25 m. Aceste vase au fost construite in perioada anilor ’80, iar materialul predominant din care sunt construite este otelul. Raportul POP mai stipuleaza ca vasele de pescuit la Marea Neagra au echipamente si instalatii invechite, nu ofera siguranta in exploatare si nu corespund actualelor cerinte, neavand instalatii de gheata si de depozitare. Avand in vedere deficientele de constructie si echipamentele, aceste nave opereaza doar in conditii meteorologice favorabile. O posibila solutie in acest sens este accesarea de fonduri europene, printr-un program similar „Rablei”, aplicabil in cazul pescadoarelor, dar, dupa cum spunea si un marinar de la bordul unui astfel de pescador, „de unde dracu’ sa faci rost de sute de mii de euro pentru a cumpara o nava noua?”… Pretul pe piata libera al unei astfel de nave este de peste 1 milion de euro, si, oricat de mic ar fi procentul pe care proprietarul navei ar trebui sa il achite in avans, pentru SRL-urile constantene care detin astfel de harburi este, practic, imposibil sa stranga banii.

Schimbarea la fata a… pescarului

Tot potrivit POP, in intervalul 2007-2010, cel putin jumatate dintre navele mari de pescuit ar fi trebuit modernizata, in proportie de o cincime, motoarele vechi si poluante – inlocuite cu altele, mai mici ca putere, dar mai ecologice, iar 300 de pescari – instruiti in domeniul pescuitului. Si cum nici unul dintre aceste obiective nu a fost indeplinit, partea a doua a programului, respectiv 2010-2013, este pusa sub semnul intrebarii. Europenii vad cam asa flota noastra in 2013: 80% din nave – modernizate, 600 de pescari – scoliti si 60% din motoare – ecologice. De asemenea, cel putin 15% dintre activitatile de productie ar trebui sa fie prietenoase cu mediul, iar Romania ar trebui sa detina 3 porturi pescaresti standard UE. Totalul celor cinci axe de actiune se ridica la nu mai putin de 307,6 milioane euro, din care statul roman ar trebui sa asigure aproape 77 milioane euro. Alocatia este prevazuta sa creasca anual si gradual, de la 15,1 milioane euro, in 2007, la un nivel de 36,3 milioane euro si pana la 45,3 milioane euro in ultimul an de aplicare a strategiei, 2013.

Nici o masa fara peste?

Consumul de peste inregistrat a scazut, de la mai mult de 8 kilograme/locuitor/an, in 1989, la un minim de 2 kilograme/locuitor/an, in perioada 1993-1999. De atunci a inceput sa creasca din nou, atingand valoarea de 4,5 kilograme/locuitor/an, in 2005 (ultimul an luat ca referinta in raport), care inca este printre cele mai mici valori din UE. In 1989, productia piscicola din Romania acoperea 96% din consumul intern. Productia de peste a tarii a avut un declin constant, pana la un nivel de acoperire a necesarului de doar 14,4% din consumul intern. Diferenta este acoperita din import. Mai mult de 70% din capturile din Marea Neagra sunt efectuate de traulere, celelalte fiind capturi provenite din pescuitul la scara mica.

Concluzii

Conform normativelor UE, Romania trebuie sa-si adapteze flota de pescuit astfel incat sa existe un echilibru durabil intre capacitatea de pescuit si resursa accesibila si disponibila. Cererea de piata trebuie luata mai mult in considerare. Oprirea temporara sau permanenta a activitatii navelor de pescuit ar putea permite Romaniei sa isi ajusteze efortul de pescuit, in concordanta cu Politica Comuna de Pescuit. Romania doreste sa mentina un nivel minim al numarului de nave (minimum vitalis), care ar fi estimat la 12-13 nave moderne si performante. Flota de pescuit trebuie innoita si modernizata, pentru a satisface nevoile de pe piata, fara a creste insa presiunea asupra resurselor naturale. In ceea ce priveste pescuitul la scara mica, este necesara modernizarea ambarcatiunilor in scopul imbunatatirii sigurantei navigatiei si conditiilor de pastrare a capturilor la bord. De asemenea, trebuie infiintate si modernizate locuri de debarcare.

One Comment

  1. Daca nu ati cerut permisiunea de a folosi fotografia macar puteati sa indicati sursa : http://www.shipspotting.com

Comenteaza acest articol

css.php