Prima femeie care conduce Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale

În curriculum său de poliţistă, se află prinderea lui Jacques Msrine, “pericolul public numărul unu” din Franţa sau “bărbatul cu o mie de feţe” (datorită abilităţilor sale de a se deghiza în funcţie de necesitate), ucis de brigada specială a poliţiei pariziene creată tocmai pentru a-l captura, pe 2 noiembrie 1979, la Porte de Clignancourt.

 

Unul dintre cele mai celebre personaje din istoria criminalisticii franceze din anii ’70, responsabil de omoruri, jafuri şi sechestrări de persoane. Însă comisarul Mireille Balestrazzi, în prezent vice-director la Interpol, a fost şi protagonista altor anchete care au avut o rezonanţă internaţională, precum recuperarea a nouă tablouri pe pânză de valoare inestimabilă (Monet, Renoir, Morisot şi Narusé), la Porto Vecchio, în Corsica, furate de un comando de bandiţi de la Muzeul Marmottan din Paris, în 1985. Tablourile erau destinate, după cum s-a presupus atunci, mafiei japoneze.

 

Poliţista de atunci, fostă şefă a poliţiei din Ajaccio, Balestrazzi este, în aceste zile, la Roma, protagonista ştirilor de primă pagină.

 

Balestrazzi a fost numită noul director al Interpol, prima femeie care preia această funcţie în istoria Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale.

 

Luni, la deschiderea lucrărilor de la Rome Cavalieri Waldorf Astoria Hotel din Monte Mario, a intervenit ministrul de interne, Annamaria Cancellieri, care a explicat că “democraţiile nu restrâng drepturile fundamentale de libertate pentru a proteja siguranţă, dar este de datoria poliţiei să actualizeze capacităţile lor de a preveni ameninţarea teroristă şi să se asigure că mijloacele de libertate, precum internetul, nu se vor transforma în dispozitive de subversiune şi de terorism violent”.

 

Totodată, potrivit ministrului, “sunt necesare coduri etice care să implice in primis aparatele publice, dar şi întreaga societate civilă, şi coduri anti-mafie, adică reguli şi controale menite să împiedice infiltrarea criminală a licitaţiilor publice, sancţiuni împotriva funcţionarilor corupţi, dar şi tutele şi recompense pentru cei care îi denunţă. În fine, este nevoie de o profundă reorganizare a proceselor decizionale interne publice în privinţa prevenirii corupţiei”.

 

În timpul intervenţiei sale, secretarul general al Interpol Ronal K. Knobel a subliniat, în schimb, că “în fiecare an, în lume, se estimează cel puţin 500 mii victime ale violenţei: numai o victimă din zece este rezultatul conflictelor. Pentru a combate ameninţarea criminalităţii – a observat Knobel – ţările au ales unica stradă posibilă: adică cooperarea internaţională”.

 

La Adunarea Generală a Interpol de la Roma participă peste 1.200 delegaţi reprezentanţi din peste 170 poliţii din întreaga lume. Manifestaţia se va încheia joia viitoare şi, până atunci, sunt în vigoare măsuri de siguranţă nu numai la Monte Mario, unde zona hotelului este păzită de poliţie şi carabinieri, dar şi în Piazza Farnese, unde se află ambasada Franţei, şi în zona San Pietro.

capital.ro

Comenteaza acest articol

css.php