Joburi în străinătate pentru părinţi, copii lăsaţi în voia sorţii

Joburi în străinătate pentru părinţi, copii lăsaţi în voia sorţii

Chiar dacă trăim în epoca Social Media, în care distanţa nu mai reprezintă un impediment în procesul de comunicare, aceste unelte moderne nu pot înlocui mângâierile şi îmbrăţişările părinţilor, care au decis să plece în străinătate pentru a le oferi celor rămaşi acasă o viaţă mai bună, sunt de părere psihologii.

La finele anului 2012, deci acum trei ani, erau înregistraţi în evidenţele autorităţilor, un număr total de 79.901 copii cu părinţi plecaţi la muncă în afară României, număr care între timp s-a mărit considerabil. Dintre aceştia, 41% erau complet lipsiţi de grija părintească. Specialiştii consideră că acest fenomen poate genera o serie de efecte năucitoare care-i poate afecta viaţa emoţională a unui copil. Aceştia devin depresivi şi poate apărea chiar abandonul şcolar. „Când pleacă unul dintre părinţi, copilul este parţial afectat, când pleacă şi mama şi tata, copilul trăieşte abandonul”, declară psihologiul constănţean Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

Românii aleg calea pribegiei

În contextul în care familia este celula de bază a societăţii şi o societate construită din familii sănătoase are rădăcini puternice, copiii crecuţi în familii armonioase, unite, sunt predestinaţi succesului şi împlinirii. „Suntem contemporanii expansiunii, cunoaşterii, noului. În perioada în care avem de toate, inclusiv multe libertăţi, a da naştere şi a creşte un copil în ţara noastră a devenit un lux. Deficitul  locurilor de muncă şi veniturile câştigate în propria ţară fac ca tot mai mulţi români să aleagă calea pribegiei. Este mult mai uşor de obţinut un job în străinătate decât în ţară, mult mai bine plătit. Deşi totul pare gratuit, să ai un copil, să-l creşti, să-i cumperi rechizite, uniformă şcolară, să-i asiguri alimentaţia corectă, sănătatea, să-l întreţii în facultate, presupune sacrificii din partea părinţilor. În familiile cu 2-3 copiii, costurile depăşesc posibilităţile finaciare ale părinţilor”, mai adaugă psihologul.

Vârsta este un aspect foarte important

De asemenea, vârsta este un aspect foarte important la care copilul este supus acestei schimbări. În opinia specialistului, copilul mic nu înţelege de ce tata este plecat, de ce mama vine rar acasă. Lipsa mamei îl destabilizează. Lipsa tatălui îi creează insecuritate. „La vârste fragede, nevoile copilului sunt puţine, dar foarte importante. Se bucură pentru jucărie, pentru dulcele adus, dar va avea o mare carenţă afectivă. El are nevoie de părinţi, de familie. Siguranţa, iubirea şi prezenţa părinţilor costruiesc ataşamentul securizant pentru copilul şi viitorul adult“, a completat Maria Verdi.

„Nu este normal să le vorbim copiilor de datorii“

La vârsta preşcolară şi şcolară, copilul nu procesează criza financiară, materială, prin care trec părinţii, afirmă psihologul. „Nu este normal să le vorbim copiilor de datorii, de sacrificii, de muncă multă, de supravieţuire. Vorbind şi implicând copilul în responsabilităţile adultului nu facem decât să stresăm şi să aducem nesiguranţa în viaţa lui. Creştem riscul anxietăţii lui“, concluzionează specialistul.

Marieta ŞTEFAN

Comenteaza acest articol

css.php