Toale de mana secunda

Fiind putin inapoiat din punct de vedere modistic, am fel de fel de frapari, de uimiri cand vaz cam cum se mai intolesc oamenii din ziua de azi. Si trecand deunazi printr-un cartier de fitze, m-am uimit vazand gradul de saracie al locuitorilor. Care, de altfel, se freaca prin oras cu mertane, cu pejouri si epocale masini de colectie. Dar tolistic, hainistic, din punctul meu de vedere, erau cam tare jerpeliti… Povestind familiei acest periplu prin cartierele bastanilor, si nevasta, si amanta, si copiii s-au cam cufurit pe ei de ras de inocenta mea vestimentara. Pai bine, ba, fraiere, alea de le-ai vazut tu sunt toale de firma, de bani grei. Dar, replic eu, erau rupte, pareau chiar jegoase, hartanite si peticite. Pai, aici e spilul. Sa para vechi, sa fie cuuuul, sa fie rupte si patate. Asta-i smecheria. Si unii dau bani pentru asemenea gioarse? Ca, de obicei, cu astfel de haine eu sterg podeaua sau scarile. Habar n-ai tu cat costa un asemenea trusou! Doar nu oricine-si permite astfel de investitii. Si acum moda asta abia a ajuns la noi, si e vreme de criza… Dar sa fi avut poporul mai multi bani… Ii vedeai pe toti rupti in cur! Astea-s concluziile lamuritoare ale celor care ma inconjoara. Dar eu, optimist, astept ca acest fenomen, al toalelor rupte, sa se manifeste in masa. Si dupa cum se misca guvernantii, dupa cum se promite, la putin timp, toti vom fi la moda. Cel putin ca toale si haine peticite…

Felician PETRARU

Comenteaza acest articol

css.php